In prezent nu exista un act normativ special care sa reglementeze coerent si deplin parteneriatul public-privat (PPP). Cadrul legal aplicabil proiectelor de PPP se regaseste in legislatia aplicabila contractelor de concesiune de lucrari si de concesiune de servicii, respectiv OUG nr. 34/2006 si normele metodologice privind atribuirea contractelor de concesiune de lucrari si a contractelor de concesiune de servicii (HG nr. 71/2007). PPP sunt astfel asimilate contractelor de concesiune de lucrari si servicii.
Reglementari si bune practici la nivel european
La nivel comunitar nu exista norme specifice care sa reglementeze crearea PPPI. Cu toate acestea, Comisia Europeana a publicat la data de 5 februarie 2008 o Comunicare interpretativa privind aplicarea dreptului comunitar in domeniul contractelor de achizitii publice si al concesiunilor in cazul PPPI. Statele membre ale UE acorda un interes deosebit PPP, adoptand solutia cooperarii, in diferite forme, dintre autoritatile publice si mediul de afaceri, in scopul asigurarii finantarii, constructiei, renovarii, managementului, intretinerii unei infrastructuri sau furnizarii unui serviciu, ca posibilitate de dezvoltare economica, cu aplicatii diferite si in domenii diverse: infrastructura, sanatate, educatie, institutii de detentie, apa, energie, transport, telecomunicatii, etc.
Statele europene care utilizeaza frecvent PPP, atat la nivel central, cat si local, sunt: Marea Britanie, Franta, Germania, Italia, Spania, Irlanda, Portugalia, marea majoritate dintre ele avand organizate unitati specializate de coordonare a PPP la nivel de institutii centrale si locale.
Initiativa parlamentara de reglementare a parteneriatului public-privat
La Senatul Romaniei a fost inregistrata cu nr. L184/ 2010, un Proiect de lege privind parteneriatele incheiate intre sectoarele public si privat, initiata de un grup de parlamentari, care din punct de vedere al stadiului procesului legislativ se afla in prezent in lucru, la comisiile permanente ale Senatului. Propunerea legislativa are ca obiect reglementarea proiectarii, finantarii, constructiei, operarii, reabilitarii, dezvoltarii, leasingului si transferului oricarei lucrari publice, bun sau serviciu public care se realizeaza prin procedura parteneriatului public-privat.
CNIPMMR sustine necesitatea implementarii PPP
Consiliul National al IMM-urilor din Romania sustine necesitatea adoptarii unei legislatii nationale complete si coerente in domeniul parteneriatelor public-private institutionale. Potrivit declaratiei presedintelui CNIPMMR – prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, avantajele parteneriatelor public-private sunt multiple, vizand o serie de solutii diverse de finantare privata a proiectelor publice; reducerea costurilor pentru administratiile centrale sau locale; utilizarea know-how-ului si a managementului privat in cadrul proiectelor publice; eficienta crescuta in dezvoltarea proiectului; o perioada de implementare redusa; inovatie tehnica si un nivel mai ridicat al calitatii serviciilor furnizate; contribuie la absorbtia integrala a fondurilor structurale alocate; reducerea costurilor de realizare a infrastructurii prin valorificarea eficacitatii si potentialului inovativ al unui sector privat competitiv, atat in ceea ce priveste costurile, cat si indicatorii de calitate.
„De asemenea, parteneriatele public – private duc la repartizarea costurilor de finantare a infrastructurii pe toata durata de viata a activului, imbunatatirea partajarii riscurilor intre participantii din sectoarele public si privat; recunoasterea rolului central pentru sectorul privat in elaborarea si punerea in aplicare a strategiilor pe termen lung destinate programelor industriale, comerciale si de infrastructura de mare amploare; asigurarea crestererii cotelor de piata ale companiilor din Romania in domeniul achizitiilor publice pe pietele UE si ale tarilor terte, precum si mobilizarea fondurilor private si punerea acestora in comun cu resursele publice” a mai declarat Ovidiu Nicolescu – presedinte Consiliul National al IMM-urilor
Aceste beneficii sunt extrem de importante in actualul context economic, statele membre urmarind sa accelereze ritmul investitiilor ca raspuns la criza economica, luand in considerare, totodata, necesitatea de a mentine disciplina bugetara.
In calitate de vicepresedinte CNIPMMR, Ion Glisca considera ca este necesara o atenta reglementare si monitorizare a procedurilor de selectie a partenerului privat si a derularii proiectelor de PPP, precum si un efort sporit pentru gestionarea riscurilor aferente.
„Derularea proiectelor de parteneriat public – privat trebuie atent monitorizata datorita riscurilor. Dintre acestea pot aminti: experienta redusa a autoritatilor centrale si locale in acest domeniu, inexistenta la nivel national a unei baze de date centralizata a proiectelor PPP care s-au derulat si a unui portofoliu de proiecte ce ar putea fi derulate prin PPP" a sustinut Ion Glisca.
Propunerile CNIPMMR
Consiliul National al intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania – CNIPMMR apreciaza initiativa parlamentara de elaborare a Proiectului de lege privind parteneriatele incheiate intre sectoarele public si privat. Totodata, CNIPMMR formuleaza urmatoarele propuneri de completare si imbunatatire a continutului acestuia:
»completarea scopurilor reglementarii PPP (art. 2 din proiect) cu scopul promovarii si aplicarii PPP in Romania pentru absorbtia integrala a fondurilor structurale alocate; in Comunicarea COM(2009) 615 final, Comisia Europeana mentioneaza ca: ,,Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 ofera statelor membre oportunitati importante de a pune in aplicare programele operationale prin intermediul PPP-urilor dezvoltate in colaborare cu BEI, sectorul bancar, fondurile de investitii si cu sectorul privat, in general”;
»completarea proiectului cu un capitol distict privind PPP-urile dintre autoritatile publice si sectorul privat, inclusiv organizatii patronale si sindicale, in domeniul elaborarii, derularii si implementarii de proiecte din fondurile structurale;
»completarea proiectului cu reglementari speciale privind accesul IMM-urilor la PPP;
»recunoasterea explicita a posibilitatii derularii de PPP cu sectorul non-profit, in special cu organizatiile patronale si sindicale, care detin competente si o importanta experienta;
»explicitarea reglementarilor aplicabile si a conditiilor legale in cazul PPP din domeniul contractelor care au fost declarate cu caracter secret de catre autoritatile abilitate (art. 10 lit. a din proiect);
»reglementarea criteriilor si conditiilor legale pentru elaborarea si aprobarea de catre autoritatile publice a normelor proprii pentru infiintarea comisiilor, elaborarea criteriilor si derularea etapelor de definire a proiectului public-privat si de selectie a investitorilor privati (art. 20 din proiect);
»completarea capitolului VII – Sanctiuni, cu prevederi privind cuantumul penalitatilor si conditiile aplicarii masurilor administrative in cazul neindeplinirii contractului de ambele parti, inclusiv de autoritatea contractanta;
»reducerea la 30 de zile a termenului pentru emiterea de norme metodologice (art. 47);
»valorificarea avantajelor parteneriatului dintre componenta publica si cea privata in realizarea unor obiective majore de investitii;
»infiintarea unei comisii interministeriale pentru PPP (formata din reprezentantii Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, Ministerului Dezvoltarii Regionale si a Locuintei, etc., in functie de specificul proiectelor vizate), care sa aprobe implementarea proiectelor nationale majore prin intermediul unui PPP si sa stabileasca cu exactitate participarea statului in respectivele PPP (potrivit modelului grec);
»infiintarea unui organism central, care sa asigure: promovarea parteneriatului public-privat; identificarea proiectelor care pot fi implementate prin PPP; asistenta acordata autoritatilor contractante pe parcursul selectiei partenerului privat sau monitorizarea implementarii PPP pe parcursul derularii proiectului (in mod similar cu PPP Task Force din Marea Britanie, Italia, Germania sau Grecia).
»asigurarea unui tratament corespunzator al datoriilor si deficitelor PPP, prin: examinarea implicatiilor acordurilor de finantare revizuite asupra tratamentului contabil al activelor PPP-urilor si emiterea de clarificari cu privire la tratamentul contabil actual al PPP-urilor in cadrul conturilor nationale; oferirea de orientari cu privire la tratamentul contabil al garantiilor oferite in contextul proiectelor PPP;
»oferirea in continuare de sfaturi clare solicitantilor cu privire la inregistrarea din punct de vedere statistic a contractelor individuale privind PPP-urile.
»asigurarea cadrului pentru a imbunatati informatiile disponibile si diseminarea cunostintelor si know-how-ului relevant, prin: dezvoltarea de proiecte PPP pilot care ar putea servi ca model de bune practici, buna guvernanta si solutii, care sa poata fi reproduse la scara mai larga, cu folosirea elementelor de asistenta tehnica ale programelor de finantare relevante;
»elaborarea de norme de aplicare a PPP-urilor in cazul unor forme mai simple ale acestora, precum contractele de concepere, dezvoltare si exploatare;
»diseminarea bunelor practici si colaborarea cu celelalte state membre in acest domeniu.