Dupa cum multi dintre romani au aflat, saptamana aceasta a intrat in vigoare noua lege a educatiei nationale. In ceea ce ma priveste, aceasta lege ma afecteaza ca si cadru didactic, dar mai ales ca parinte, pentru ca aduce niste schimbari care bulverseaza invatamantul romanesc, mai ales ca a fost adoptata in pripa si a intrat in vigoare fara a fi insotita de norme metodologice de aplicare (este nevoie de circa 50 de norme de aplicare).
Chiar si modul cum a fost adoptat aceasta lege ridica semne de intrebare: guvernul si-a asumat raspunderea in fata parlamentului, opozitia a sesizat Curtea Constitutionala, aceasta a decis ca procedura asumarii este neconstitutionala, guvernul a adesat o scrisoare catre Curtea Constitutionala cerand lamuriri privind constitutionalitatea legii, aceasta (la presiunea actualei puteri) a decis ca totusi legea poate intra in vigoare, ulterior respingand doua sesizari de neconstitutionalitate din partea presedintelui Senatului si partidelor de opozitie.
In opinia mea, o prima conditie ca o lege a educatiei sa reziste este ca ea sa fie aceeptata de toate fortele politice ale tarii. Ori partidele de opozitie au declarat ca una dintre prioritatile lor in momentul in care vor ajunge la guvernare este modificarea actualei legi. Eu as merge mai departe: efectele acestei legi sunt atat de nefaste, incat, pana la adoptarea uneia noi, ar trebui revenit la legea nr. 84/1995.
SPAȚIU PUBLICITAR
Ce este in neregula cu aceasta lege? Pai sa o luam cu inceputul, adica cu cei mici. Legea prevede infiintarea clasei zero. Ce inseamna asta? Inseamna ca cei mici, care faceau grupa pregatitoare la gradinita, vor face clasa zero la scoala generala. Unde? Probabil in curtea scolii sau in sala de sport (daca exista), pentru ca nu am auzit pe cineva din guvern vorbind despre un program de investitii prin care sa se construiasca scoli noi? Cu cine? Nici la aceasta intrebare nimeni nu are un raspuns. Logic ar fi ca de acesti copii sa se ocupe cadrele didactice din scoli. Si atunci ce se va intampla cu personalul didactic din gradinite? Credeti ca intereseaza pe cineva?
De asemenea, legea prevede trecerea clasei a IX-a tot in invatamantul gimnazial. E drept ca pana ce generatia care in anul 2012 intra in clasa zero ajunge in clasa a IX-a mai este mult timp. Dar in momentul in care dai o lege de o asemenea importanta, trebuie sa te gandesti la tot, mai ales ca vorbim despre viitorul copiilor nostri si despre viitorul tarii. O perioada vor fi probleme legate de competenta cadrelor didactice de la gimnaziu de a face orele din clasa a IX-a. Trecerea clasei a IX-a la gimnaziu va afecta invatamantul liceal, care va avea astfel o durata de trei ani. In plus, nici nu va fi obligatoriu (legea vorbeste despre invatamant obligatoriu de zece clase, dar acestea sunt formate din clasa zero si cele noua clase din invatamantul primar si gimnazial). Se pare ca ne vom transforma intr-o tara de muncitori necalificati, intr-o Europa care doreste trecerea la o societate bazata pe cunoastere. Dar nu cumva asta se doreste? O natiune formata din oameni nepregatiti si saraci este mai usor de manipulat decat una formata din oameni destepti. Si mai docila.
Unul dintre argumentele celor care au dat acesta lege este legat de cresterea calitatii invatamantului. Citind legea, am constatat ca tot ce este bun in noua lege era si in vechea lege, iar tot ce este rau are caracter de noutate. Calitate in invamant se face cu profesori mai bine pregatiti si cu baza materiala corespunzatoare. Nu vreau sa comentez calitatea cadrelor didactice din invatamantul romanesc, fac parte din aceasta categorie si as avea o atitudine partizana. Dar poate cea mai mare problema cu care se confrunta la clasa este legata de nmarul mare de elevi cu care se lucreaza la clasa. De exemplu, la gradinita, o grupa este formata din 30 de copii, de cele mai multe ori de varste diferite. Nu vreau sa fiu in pielea acelei educatoare, este un consum nervos imens. Dar pe mine ma intereseaza soarta copiilor nostri. Ce poate face o educatoare, cum se poate ocupa de copilul meu asa cum ar trebui intr-o clasa de 30 de copii, de varste de la 3 la 7 ani? Acelasi lucru se intampla si la scoala primara, la gimnaziu si liceu, directorii fiind pusi in ipostaze ingrate, ei primesc dispozitii de la inspectoratele scolare sa constituie clase de 30 sau 35 de elevi, iar pe de alta parte sunt sanctionati de Sanepid pentru ca nu se mai respecta conditia de spatiu (exista o norma care se refera la cati metri patrati trebuie sa existe per elev).
De fapt, scopul acestor masuri nu are nici o legatura cu calitatea, ci se doreste doar reducerea cheltuielilor legate de procesul de invatamant. Acelasi lucru este cauza desfiintarii unor scoli, sunt zone rurale in care copii trebuie sa mearga in fiecare zi cativa kilometri pana la scoala, pentru ca s-a luat aberanta masura de a se inchide scoala inainte de a se cumpara masini pentru transportul elevilor la alta scoala sau pentru ca nu au loc in masini.
Dar poate cea mai grava eroare a acestei legi este renuntarea la examenul national de titularizare. Legea prevede ca din anul 2012, examanele de titularizare sa se desfasoare la nivelul scolilor. De bine de rau, examanul national de titularizare permitea, chiar daca si in acest caz se puteau face anumite aranjamente, accederea la catedra a multor cadre didactice care obtineau postul pe merit. Noul sistem de titularizare prin examen organizat la nivelul scolii va face ca sistemul sa devina unul clientelar, in care directorul (numit politic) va face legea lui. De altfel, este specific regimurilor autoritare, în care exista un “mare sef” la nivel national, ca si “sefuletii mai mici” sa fie “mari sefi” pe propriul teritoriu.
Sa vorbim si despre unul dintre motivele reale ale aparitiei acestei legi: presiunile liderilor maghiari la adresa partidului de guvernamant. Probabil, in acest moment, comunitatea maghiara vede aceasta lege ca un mare succes al liderilor ei. De fapt, care este castigul? Doar faptul ca maghiarii vor studia limba romana ca pe o limba straina, iar Istoria si Geografia Romaniei vor fi studiate in limba maghiara (trebuie spus ca in scolile maghiare de ani de zile restul disciplinelor de invatamant sunt studiate in limba maghiara). Eu nu am nici o problema ca elevii maghiari sa studieze in ce limba vor. Dar imi este mila de copilul maghiar obisnuit din Harghita si Covasna care se izoleaza intr-o cumunitate saraca, fara a cunoaste limba majoritatii, fara perspective.
Dar poate ca acesta este si scopul liderilor comunitatii maghiare, asa cum am spus, o populatie neinstuita poate fi usor controlata. Am citit cu atentie aceasta lege si am constat ca nu aduce nici un lucru bun, altfel decat la nivel declarativ. As vrea sa fiu contrazis cu argumente. Dar, mi-e teama ca, in curand, orice om rational din aceasta tara nu va avea decat o varianta: emigrarea.
Saptamana viitoare, in partea a doua a acestui articol, voi aborda impactul acestei legi pentru invatamantul superior.
cristiavr@yahoo.com
