1,5K
Sunt un tanar liberal. Traiesc intr-o tara captiva in iluzia libertatii, libertate pe care a pierdut-o aproape in intregime, fara sa-si dea seama. O tara in care ”toti sunt la fel” si ”nu ma intereseaza” sintetizeaza starea de spirit a celor multi care nu mai au incredere in valoarea suprema a democratiei, votul propriu exprimat in mod liber. Unde aproape orice meci de fotbal aduna mai multi oameni decat o greva generala imediat dupa ce toate salariile au fost taiate cu 25%.
Traiesc intr-o tara in care ”seful mafiei personale a lui Adrian Nastase” este ministru si in care furtul unui telefon mobil si injuraturile sunt motiv de hahaiala iar oile cerneala de scris pe dealuri. O tara care a iesit de vreo zece ori din criza in ultimii doi ani desi a intrat o singura data. O tara care nu are nevoie de autostrazi si care detine recordul mondial la cele mai lente trenuri. Un loc in care Moni, Iri, Pepe si Oana ii eclipseaza in notorietate pe Brancusi, Enescu si Cioran, iar televiziunile de apartament sunt pe cale sa degenereze in partide parlamentare.
Ma intreb: pana cand? Traiesc intr-o tara europeana izolata si nebagata in seama. in care primul ministru se ridica pe varfuri in poze si e dat jos de o motiune de cenzura doar pentru a fi repus a doua zi in functie. O tara trista brazdata de zambetele cinice sau hohotele de prost gust ale celor care pierd alegeri in Romania si castiga la Paris. O tara reprezentata in Parlamentul European de oameni care „nu stie sa vorbesc”. Un loc in care mogulii rai fura sarea si posta. Care are insa norocul ca drumurile, marmura, energia, televiziunile, fondurile europene si resursele naturale sa incapa pe mainile baietilor buni. si destepti.
Ma uit in jur si-mi dau seama ca m-am saturat. M-am saturat sa vad tocurile pantofilor de o mie de euro care umbla prin mocirla si miros de la o posta a ipocrizie. Pantofi care-si poarta stapana prin toate colturile mosiei incredintate de marele stapan al serviciilor catre contractele care vor unge anul viitor masinaria de furat voturi. Ma doare ca mosia aceasta se numeste Romania.
Ma intreb: cat mai rabda tara asta? Si cat vor mai astepta romanii salariul mediu de 950 de euro pe care l-au promis unii in 2008? Sunt un tanar din generatia care saptamana de saptamana astepta cu nerabdare Teleenciclopedia, si urmarea documentarele narate de inegalabilul Florian Pitis. Era printre putinele scapari ale hidrei comuniste. Azi nu mai sunt scapari, eficienta este maxima. Hidra portocalie a facut din televiziunea nationala o masina perfecta de propaganda pe care ar invidia-o pana si Ceausescu. O masina finantata din banii mei, ai parintilor si bunicilor mei. Din banii tai, ai parintilor si bunicilor tai.
Sunt un tanar liberal, unul din multi. Nu sunt milionar, nu sunt securist sau comunist si nu sunt vedeta de carton. N-am plecat din aceasta tara, si asta nu pentru ca nu am avut ocazia sau pentru ca nu am avut posibilitatea. Nu-mi fac iluzii dar nici nu-mi place sa ma victimizez.
Stiu si simt ca a venit vremea sa fac ceva pentru ca sunt convins de faptul ca lucrurile nu mai pot continua asa mult timp. Voua celor care credeti ca ati pus mana pe tara asta va spun asa:
Nu sunteti stapanii Romaniei si nu veti ramane la putere mereu. incercati din rasputeri sa calcati in picioare demnitatea si libertatea acestei tari, dar nu veti reusi. Stiu ca acea carte numita Constitutia Romaniei nu reprezinta pentru voi nimic altceva decat maculatura. Stiu ca institutiile de baza ale democratiei, Parlamentul si partidele politice va incurca teribil. Va asigur ca voi face tot ce imi sta in putere pentru ca ele sa va incurce in continuare.
Stiu ca ati taiat salariile si pensiile pentru ca ati avut de ales intre asta si a fura in continuare. stiu ca singura voastra sansa de ramane la putere este sa furati cat mai mult si sa votati cat mai repede, de preferinta in afara tarii si de cat mai multe ori. Va promit ca voi incerca sa ajut cat mai multe persoane sa inteleaga faptul ca minciuna si hotia sunt felul vostru de a fi. si mai important, sa inteleaga ca orice ati spune si ati promite nu faceti altceva decat sa mintiti, exact asa cum au facut-o si o fac in continuare, tristul personaj de la Cotroceni si apendicele sau de la Palatul Victoria.
Iar voua celor care simtiti la fel ca mine va spun: A venit vremea sa intelegem cu totii ca indiferenta este cel mai mare dusman al nostru al tuturor. ”Toti sunt la fel” si ”nu ma intereseaza” sunt marile mize ale hidrei portocalii. Ca tineri liberali, este datoria noastra morala sa luptam impotriva acestor perceptii periculoase. A venit vremea sa aratam oamenilor din Romania ca tinerii liberali inteleg ca aceasta tara are nevoie de politicieni care nu fac din agatarea de scaun si putere unicul scop in viata, in favoarea caruia sacrifica orice, inclusiv binele tuturor celorlalti.
A venit vremea sa ne asumam in mod hotarat obiectivul de readuce in Romania o stare care ne lipseste atat de mult: normalitatea. Un tanar liberal care nu are de gand sa renunte la visul de a trai din nou intr-o Romanie normala.
