1,4K
O suta saizeci si sase de institutii financiare, private si publice, intre care si mari banci europene, continua sa investeasca in producatorii de bombe cu submunitie, in pofida interzicerii acestora.
De la 1 mai 2008, aceste banci, dintre care 73 sunt americane, au investit, in total, 39 de miliarde de dolari, in opt societati producatoare de bombe cu submunitie, afirma organizatia non-guvernamentala belgiana Netwerk Vlaanderen si cea olandeza IKV Pax Christi, intr-un raport intitulat ,,Worldwide investments in Cluster Munitions; a shared responsibility". ONG-urile noteaza ca 26 de institutii financiare din Uniunea Europeana au de asemenea interese financiare care depasesc trei miliarde de dolari, in activitatile producatorilor de bombe cu submunitie. Mari banci europene ca Deutsche Bank (Germania), Royal Bank of Scotland (Marea Britanie) sau Société Générale (Franta) finanteaza productia acestor arme interzise, subliniaza raportul.
Exista si institutii bancare, 23 in total, dintre care 22 europene, care isi interzic finantarea bombelor. Intre acestea se afla Banca Etica, din Italia, si NZ Superannuation Fund, din Noua Zeelanda. Alte banci doar incearca sa impiedice acest tip de investitii. Din aceasta categorie fac parte Crédit Agricole, Crédit Suisse, ING, BNP Paribas sau Royal Bank of Canada. Tratatul de interzicere a bombelor cu submunitie, care a intrat in vigoare la 1 august 2010, ratificat de 57 de tari, interzice in mod expres sa se contribuie la producerea de arme care vizeaza in primul rand civilii. Un total de 128 de institutii financiare care practica acest gen de investitii provin din tari care nu au semnat tratatul, intre care Statele Unite, Rusia, China, Singapore, Coreea de Sud si Taiwan.
