Vizita europarlamentarului Corina Cretu, speculata electoral: de la excursii la Parlamentul European, promise de doamna Pendiuc, la proiecte fabuloase pentru pitesteni, promovate de domnul Pendiuc
Familia Tudor Pendiuc este una deosebita. Daca Tudor si Gabriela nu ar fi fost sot si sotie, am fi crezut ca sunt frati. Au amandoi acea iuteala de picior, acel simt gospodaresc si spirit de initiativa ce-i face sa nu stea locului o clipa. Nu le iese totul bine, ba au si un simt estetic usor… distorsionat, dar oamenii isi dau toata stradania, lucru de apreciat. De cand Gabriela a fost numita director la Scoala Populara de Arte si are si o functie in Comisia de Educatie a PSD, a devenit si mai activa. Mai mult, alaturi de sotul ei a alcatuit o redutabila masina electorala, pe care a activat-o inclusiv in acest week-end. Gabriela a organizat, la Biblioteca Judeteana Arges, o intalnire a tinerilor musai trecuti de 18 ani, deci cu drept de vot, cu europarlamentarul PSD Corina Cretu. Cu acest prilej, primarul Tudor Pendiuc le-a vorbit aproape trei sferturi de ora despre administratia locala si despre proiectele marete pe care si le-a propus in acest an. Mai multe ca oricand si mai spectaculoase cat toate cele patru mandate la un loc. Sau cinci?… Greu de spus, se pierde in negura vremurilor.
Super-oferta electorala: excursii la Parlamentul European
Dar sa intram in spiritul… evenimentului. In holul Bibliotecii Judetene suntem intampinati de Mihai Oprescu, presedintele Tineretului Social-Democrat Arges. Acesta isi asteapta oaspetii cu ceai cald si pupaturi de maini (doar pentru femei). Sala este plina-ochi de tineri. Jumatate sunt de la PSD, iar cealalta alta jumatate, adusa de la diferite scoli unde social-democratii mai pot sa miste in front fara stirea „generalului” Gabriel Bratu. Cum doamna europarlamentar Corina Cretu pare a intarzia, doamna Gabriela Pendiuc isi exercita prerogativele de agent electoral si le face celor prezenti o oferta de nerefuzat: excursii la Parlamentul European! Dar, mai intai, doamna Pendiuc ii introduce in poveste… „In cadrul PSD functioneaza un Departament al Educatiei din care fac parte mai multe comisii: o comisie pentru invatamantul primar, o comisie pentru invatamantul liceeal, o comisie pentru studenti, o comisie pentru relatiile cu profesorii, o comisie pentru abuzuri s.a.m.d.. Si mai exista o comisie pe care o conduc eu si care se ocupa de programele si proiectele europene. In activitatea mea m-am gandit ca ar fi bine sa cooptez tineri, pentru ca voi socializati foarte repede, intrati pe internet si ziua si noaptea, aveti internet si pe telefoanele mobile si informatia ajunge foarte repede. Va asteptam pe toti sa facem o mare familie pentru aceasta comisie pe proiecte europene. Vrem sa facem si ceva concret, drept pentru care ne-am propus o serie de proiecte, inclusiv vizite la Parlamentul European. Dar pana atunci, ne-am gandit sa cunoasteti si un europarlamentar si a raspuns invitatiei noastre doamna Corina Cretu, pe care o asteptam sa vina din clipa in clipa, sa raspunda intrebarilor si curiozitatilor dumneavoastra. Va rog sa va lasati adresele de email la intrare, pentru ca sunt multe proiecte pentru tineri la nivel de Uniunea Europeana, astfel incat puteti sa petreceti o zi acolo si sa jucati rolul unui europarlamentar. Cei care vor juca cel mai bine acest rol vor primi premii chiar din partea presedintelui. Vrem sa facem o vizita la Parlamentul European si la doamna Corina Cretu, sa vedem ce face un europarlamentar dar si ce fac europarlamentarii pe care i-am votat. Daca aveti alte propuneri, idei, prieteni…” le spune doamna Pendiuc, iar tinerii isi lasa rapid adresele de email, ca poate beneficiaza de super-oferta electorala. Doar stiu sa socializeze rapid si cum protestele din strada s-au nascut pe Facebook (binecuvantat sa fie wall-ul sau), atunci sunt tocmai buni de intretinut vie flacara revulutiei, chiar si cand scade mercurul in termometre.
De la UE, la filme cu Chuck Norris
Dupa ce doamna Pendiuc termina cu prezentat oferta electorala, un grup de tineri din PSD incep sa explice cu ce se mananca Uniunea Europeana, dupa care urmeaza un filmulet de propaganda europeana, cu nimic mai breaz decat propaganda comunista de odinioara. Dar daca vor la Europa, trebuie sa inghita si rahaturi din astea capitaliste… Vecinii mei de scaun sunt atat de interesati incat incep sa vorbeasca despre filme cu Chuck Norris, dupa care deapana amintiri cu primul video pe care l-au avut si… Margareta Nistor, vocea care dubla toate filmele din „regratatul” nostru comunism. Unul dintre ei spune ca se chinuie sa ajunga in Spania, la sora-sa, dar e prea scump biletul de avion – 120 de euro. Discutia aluneca apoi la pariuri sportive, unde baietii mai baga cate un bilet de 5 lei, sa aiba de intrat la discoteca. Dupa filmuletul publicitar cu UE, un tanar papagal PSD emite niste consideratii pertinente pe niste chestiuni iminente: „Stim foarte bine ca problema majora a Romaniei o reprezinta gradul de ocupare a fortei de munca. Prin urmare, din punctul meu de vedere, o alta problema pe care Romania ar trebui sa o aibe in vedere ar fi crearea cadrului legal astfel incat intreprinderile mici si mijlocii sa poata angaja. In felul acesta s-ar stimula consumul si s-ar da drumul mecanismului economic din Romania.” Multimea este in delir, nimeni nu-l vede, nimeni nu-l aude…
Pendiuc si gradinita de copii
Si cand plictiseala era in toi si Corina nu mai venea, hop! Tudor Pendiuc. „Buna ziua, ma cunoasteti?” intreaba primarul, uzand de arsenalul de glume de care este atat de mandru (apropo, domnule primar, unele sunt extrem de slabe, trebuie sa facem un update; stiti ce inseamna update, ca ati facut Facultatea de Informatica…). Fiindca este si profesor la Universitatea Brancoveanu, primarul o da pe chestiuni didactice despre ce iaste administratiunea si la ce serveste aceasta interesurilor supreme ale poporului. Il las putin sa-si faca numarul, sa nu adormiti! „Pana cand vine doamna Corina Cretu sa va spun si eu ceva. Nu despre Parlamentul European, ci despre Consiliul Local.” „E bine, e bine!!!” striga vecinii mei, la misto. Iar primarul Tudor Pendiuc e fericit ca… e bine, asa ca isi incepe expunerea. „Deci o localitate, indiferent de… Deci noi, in Romania, avem patru categorii de unitati de administratie: comuna, municipiu, oras si judet. Acestea sunt unitatile administrativ-teritoriale. Fiecare unitate administrativ-teritoriala, fara judet, este condusa de un Parlament local si un Executiv. Parlamentul local se numeste… Stie cineva?” „Daaaa, Consiliu Local!” raspunde sala. „Iar Executivul este primarul. Primaria este o structura formata din primar, viceprimari, secretar si aparatul de specialitate al primarului. Deci functionarii pe care ii vedeti in primarie nu fac parte din Primarie. Asa e Legea 215 a Administratiei Publice Locale. In afara de municipiul resedinta de judet, toate celelalte localitati sunt conduse de un primar, un viceprimar si secretar, iar presedintele de judet are doi viceprimari. Consiliul Local din ce este format?” „Din consilieeeeeri!” raspunde sala, cu mainile la spate. (Incep sa cred ca primarul a confundat niste tineri de peste 18 ani, cu niste copii de gradinita) „Asa e! – raspunde fericit Pendiuc. Consilieri care cum ajung in Consiliul Local?” „Alesi!” „Da, pe liste de partid. Numarul de consilieri ai fiecarei localitati il stabileste prefectul, in functie de numarul de locuitori ai localitatii. Defapt, nu stabileste el, vede unde se incadreaza localitatea. Ce sa va mai spun: mandatul primarului este de patru ani. Acum, cu comasatele astea, este posibil sa fie patru ani jumate. Se poate prelungi numai in caz de razboi, de calamitati..” „E calamitate, ca ninge!” striga unul din sala. „Asta este!” concluzioneaza Pendiuc, dandu-i mai departe cu teoria despre Consiliul Local, comisiile de activitate, aparatul de functionare al Cosiliului Judetean, gigacalorie, subventii, bugete s.a.m.d. Totul culminand cu investitiile din acest, in special cele tentante pentru tineri.
Simona Bucura i-a multumit sotului pentru prestatie. Cea din strada…
Tocmai cand investitiile primarului luau amploare si sufocau sala, intra europarlamentarul Corina Cretu, insotita de Constantin Nicolescu, presedintele Consiliului Judetean si Simona Bucura, vicepresedintele. Unuia incepe sa-i sune telefonul pe melodia „E sofisticata, ma…” Iar Simona Bucura arata ca un fashion-icon, cu palarioara luata, probabil, de la Paris. („O fi stricata, ma”, mai spune aceeasi melodie, dar noi nu credem..). Cum Pendiuc nu terminase nici dupa o jumatate de ora de vorbit despre investitii, continua sa povesteasca despre pasajul de la Podul Viilor, apoi incheie cu o gluma din top: „Puneti-o pe domnisoara in dificultate, ca si pe noi ne pun legile europene!”Hai ca e o poanta mai… rezonabila. Se poate si mai bine. Primarul iese din scena, iar sotia ii ia locul. Face cunostinta publicului cu distinsii oaspeti, oaspetilor cu onoratul public, dupa care povesteste cum a asteptat Corina Cretu timp de patru ore avionul, ca sa vina de la Bruxelles doar ca sa le vorbeasca tinerilor trecuti de 18 ani din Pitesti. „Ma rugam la Dumnezeu sa se fi deblocat autostrada ca sa va ofer putin din cate pot si eu, ca sa stati fata in fata cu niste tineri care au intrebari care ii framanta.” spune doamna Pendiuc, pe o voce pierita, vizibil emotionata. Simona Bucura Oprescu preia legatura si spune si ea… cele cuvenite (ador expresia asta cu… „cele cuvenite”!): „Cu o mare parte dintre colegii din PSD ma cunosc. Va multumesc pentru participarea dumneavoastra si pentru dovada de forta si interes pe care o manifestati astazi, la Biblioteca Judeteana. Cu toate ca la randul meu aveam un punct pe tematica de astazi, si anume administratia publica locala in perspectiva europeana, va rog frumos ca, avand in vedere decalajul programului de aproape de ora, sa-mi permiteti doar sa va multumesc pentru prezenta de astazi, sa multumesc initiatorului, doamnei director Pendiuc si nu in ultimului rand domnului Mihai Oprescu, pe care, cu toate ca il vad mai des decat dumneavoastra, nu am cum sa nu-i multumesc pentru efortul de a fi in fiecare dupa-amiaza in Piata si de a fi si astazi la aceasta intalnire. “ Simona vorbeste lin, fara poticneli, poate doar repetand prea mult cuvantul „astazi”, sub puternica influenta a prezentului.
Corina, da sunetul mai tare!
Cand domnisoara europarlamentar Corina Cretu a inceput sa depene, s-a produs asa, un fel de rumoare in sala. Adica vorbea atat de incet incat abia se auzea pana in randul patru. Din timp in timp mai razbateau niste ecouri vagi, ajungand la urechile noastre crampeie de genul „este foarte importanta solidaritatea”, „tema este o tema la ordinea zilei”, „din pacate am devenit o tara problema in Uniunea Europeana” s.a.m.d. Primele 20 de minute au fost absolut plictisitoare… Cu o tonalitate cat se poate de terna, a trecut de la programele europene la protestele de strada si politicile europene de n-a mai inteles nimeni de unde a plecat si unde voia sa ajunga. A plecat din Spania, a ajuns apoi pe strazile Londrei pentru a sfarsi pe partiile din Maramures. Apoi a ajuns pe „bancile scolii” unde a constatat ca programa scolara este slaba, ca sa sara peste 15 secunde la dispretul oamenilor bogati. Din fericire, s-a trecut intr-un final si la intrebarile din sala.
Tinerii o intreaba pe Corina, Nicolescu raspunde…
Pentru ca intalnirea a fost gandita pe sistemul „sala intreaba, Corina raspunde”, celor prezenti li s-a dat posibilitatea de a intreba pe domnisoara Cretu despre misterele Parlamentului European. Primul inghioldit de curiozitate a fost, cum era de asteptat, un profesor, care nu prea stia el cum se folosesc expresiile „din cauza” si „datorita”. Iar domnul profesor intreaba: „Se vorbeste despre accesul liber la educatie, numai ca datorita (sic!) faptului ca s-a redus anvelopa financiara, sistemul educational este total subfinantat. S-au comasat scoli, se dau legi peste noapte, ce aveti de gand sa faceti?” Simtindu-se stapan pe subiect, Constantin Nicolescu preia el raspunsul: „Prima problema este ca atat Inspectoratele Scolare cat si ministerul nu au facut niciun fel de studii in teritoriu pentru a se veni cu variante practice, din teren. S-au luat decizii din birou si nu se potriveste nimic din ceea ce dicteaza ei cu ceea ce se intampla in realitate. Mai clar: sunt localitati in care s-au facut comasari gresite, sunt comune in care s-au facut scoli noi dar nu sunt copii… Exista necesitatea regandirii modului de gospodarire a spatiilor existente. Daca evolutia va fi cea pe care o arata stradaa, atunci va trebui sa regandim problema. In Educatie nu se fac lucrurile usor. O data pornite, corectura lor se face destul de greu.” Doamna Cretu se simte si ea datoare sa zica doua boabe: „Dispretul la adresa sistemului de invatamant este cel mai mare rau facut, ca sa nu mai spunem ca sumele alocate sunt cele mai mici din ultimii 20 de ani.” Si apoi incepe sa o lalaie in gol vreo cinci minute.
„Femeile sunt mai umane” Unde?…
Un tanar cu ceva mai mult tupeu, si vazand ca domnisoara Cretu este cam… pierita pentru Parlamentul European, o intreaba ce va face cand ii expira mandatul. „Pana atunci imi fac treaba in Parlamentul European. Probabil ca voi candida din noi daca partiddul ma va desemna. Daca nu voi fi aleasa, nu sunt chiar atat de disperata, am o meserie…” Dupa care da replica de gratie: „Cred ca mai important este ce se intampla cu tara, nu cu mine…” Sa nu exageram…
Urmeaza o noua intrebare din public. Una dureroasa: „Va este greu, ca femeie, sa faceti parte din familia europeana?”. Stiind ca este nemaritata, lui Nicolescu i se aprind ledurile, asa ca intreaba: „Aveti familie in Europa?” Domnisoara trece peste aceasta curiozitate , si raspunde: „In Romania este mai greu ca femeie, in alte tari este mai usor, ca de exemplu in tarile nordice. Toate studiile arata ca femeile sunt mai umane, mai inclinate spre probleme sociale. In Romania este o mentalitate ca natie: nu te uiti ce spune o femeie la televizor, te uiti la cum arata, te intrebi cine o tine in functie. Pe mine ma socheaza ca femeile nu voteaza femeile. De aceea in administratia locala nu avem femei. Nu spun sa fim o femeie la un barbat, dar nu poti avea in administratie atat de putine primarite.”
Cum se vad protestele de la inaltimea P.E.
Cand Nicolescu o dadea cu finalizarea acestei fructuoase intalniri, o voce din sala mai intreaba: „Ce se vorbeste in Parlamentul European despre protestele din Romania?” Iar Corina raspunde: „Au fost foarte ingrijorati in legatura cu ce se intapla aici. Se vorbeste si in presa internationala despre faptul ca nu se respeta legile, ca presedintele nu este mediator, ci jucator. Nu cred ca exista categorie sociala care sa nu fi fost jignita si tocmai dispretul acesta a adus oamenii in strada. Nu protesteaza atat din cauza saraciei, ci din cauza polarizarii sociale. Cei bogati au devenit si mai bogati, au primit contracte doar pe considerente politice, iar cei mai saraci au devenit si mai saraci. Dar ei gandesc numai electoral, de pe o zi pe alta.T
Constantin Nicolescu: „Faceti bani aici, acasa, unde sunteti respectati.”
Constantin Nicolescu mai lanseaza o ultima intrebare, pe un ton care nu accepta decat un singur raspuns: Nu. Asa au raspuns si cei prezenti atunci cand au fost intrebati: „Mai sunt intrebari?” Si pentru ca nu mai erau, presedintele Consiliului Judetean tine un discurs de final. Unul care merita citit, pentru ca omul vorbeste despre realitatea din teren, pe limba tuturor si fara menajamente. „Vreau sa limpezesc trei chestiuni. In primul rand criza economica despre care se tot vorbeste si care… nu exista. O criza economica este atunci cand nu mai ai ce produce sau nu mai ai forta de munca sa produca. Dar cand tu ai agricultura sa produca, cand ai forta calificata, nu exista criza economica. A fost o criza financiara. De ce a fost criza financiara? Pentru ca bancile din Romania au retras banii, intrucat la nivel mondial s-au declansat cateva crize la nivelul gigantilor financiari. Si atunci efectul s-a resimtit si la noi, in tara. Bancile, dupa ce ne-au dat credite cu buletinul, nu ne-au mai dat nici cu dovada apoi. Si de aici a inceput incurcatura si am inceput sa oprim motoarele. Apoi, banii pe care i-am mai avut, nu i-am gospodarit cum trebuie. Si in loc ca imprumutul luat, de 20 de miliarde de euro, sa intre in circuitul economic, am platit datoriile bancilor. Si i-am mai imprumutat si pe unii mai mari, nu spun pe care. Vreo jumatate din banii imprumutati s-au dus cumparand obligatii de stat. Iar restul, au intrat in bancile care i-au retras.
In al doilea rand, vreau sa va spun cate ceva despre Uniunea asta Europeana. Europa este ca o echipa de fotbal care intra pe teren. Vrei sa faci parte din liga europeana? Ori esti pregatit, ori te invarti ca un titirez si nu stii ce e cu tine. Cand am intrat in Europa, nu am fost bine pregatiti. Guvernul a luat in primire, in 2005, un tratat semnat, dar mai avea 30 de puncte ce vizau cele 30 de domenii, adica tot atatea directii de urmat. Numai ca noi nu am scris ce vrem cu agricultura, cu transportul, cu educatia si uite asa a venit 2007 si ne-a prins fara proiecte. Si am ajuns sa depunem 1,2 mld de euro pe an la UE si sa atragem praful de pe toba. In loc sa luam cele 32 de miliarde de la UE, am ajuns acum sa ne imprumutam. Daca pe programul din 2013-2020 nu ne vom duce cu temele facute, atunci ne meritam soarta. Cand se stabileste bugetul, capitolele asa raman, greu se poate interveni. Totul depinde de noi, de la presedinte la autoritatile locale.
In al treilea si ultimul rand, vreau sa va dau un sfat: cautati sa munciti intai in Romania, sa va formati aici. Afara, primul lucru oferit nu este postul meritat ca pregatire. Afara, i se va da mereu locul conationalului si ce ramane, voua. Putini vor obtine dreptul de a sta pe aceeasi scara cu unul din tara natala, chiar daca sunt mai buni. Stiu personal treaba asta din vremuri in care eram si respectati ca romani. Mai bine va duceti in excursie afara, dar faceti bani aici, acasa, unde sunteti respectati.”