O analiza „impetuos necesara” pentru cei care cred ca iarna s-a inventat pe timpul guvernarii PDL
Asa cum iarna nu-i ca vara, nici iernile de azi nu mai sunt ca iernile de altadata. Si nici nu au cum sa fie, iar rationamentul este unul simplu. Prin 1954, spre exemplu, ca tot a adus aminte de iarna aceasta agramatul de ministru al Administratiei si Internelor, nu erau atatea masini ca astazi. Ca atare, nu existau nici nervi provocati de inchiderea unei autostrazi sau a alteia. Si chiar daca ar fi fost, „partidul mult iubit” ar fi avut grija sa populeze Canalul cu cei mai nervosi dintre cetateni. In al doilea rand, omul nu prea avea de ce sa se aventureze cu masina pe astfel de conditii nefavorabile. Taranul statea la el la tara, caci nu avea job la oras si isi vedea de colectiv, de batatura si aratura, iar orasanul avea locul de munca aproape de casa si nu tinea neaparat sa se deplaseze cu masina personala. Pe de alta parte, strazile erau curatate de institutiile statului, ci nu de regi ai asfaltului, lafaiti peste o tara fara asfalt. Dar hai sa ne reamintim, putin, de iernile de odinioara!
Iarna lui 1954 – cultura si aratura
Asa cum va spuneam in debutul articolului, ministrul analfabet Traian Igas a considerat „impetuos necesar” sa declare ca iarna aceasta ar fi mai grea decat cea din 1954, etichetata a fi cea mai „cumplita” de pana acum. Vreti sa stiti ce scria presa vremii? Ei bine, in paginile ziarului „Secera si Ciocanul” ni se vorbea despre… „Seri de iarna la Titesti”. Inzapeziti in satucele lor, „serile de iarna prilejuiesc taranilor muncitori din comuna Titesti, raionul Lovistea, o vie activitate culturala. Aici se desfasoara repetitiile corului si ale brigazii artistice si tot aici vin sa participe la diferite programe artistice sute de tarani muncitori.” Nicio vorba despre drumuri blocate sau inchise, despre tamponari si altele asemenea. Mai mult, oamenii erau preocupati de „Pregatiri pentru campania de primavara”, pentru ca pe atunci inca mai aveam o agricultura care sa ne preocupe. „Pe cele 134.824 hectare araturi de toamna ce vor fi insamantate in primavara cat si pe cele ramase nearate, taranii transporta gunoi pentru grajd, fac santuri de scurgere a apei si selectioneaza samanta.” – asa stateau lucrurile in Arges… Si inca ceva! Se dadea startul pentru „Spartachiada de iarna”, adica pentru competitii sportive la sate si orase: sah, tenis de masa, tranta, gimnastica, schii, patinaj sau saniute. Oamenii se bucurau de iarna. Aveau timp si tihna sa se bucure de ea…
Iarna lui 1981 – Buletin rutier
In 1981, tot mai multi argeseni se bucurau de luxul unei masini personale, deci treaba cu iarna devenea ceva mai complexa. Buletinele rutiere contineau informatii despre starea drumurilor, dar si indemnuri moralizatoare catre oamenii muncii. Iata ce se spunea intr-un astfel de Buletin: „Asa cum era de asteptat – dar posibil de evitat! – zapada depusa in ultima vreme a condus la savarsirea de catre unii conducatori auto sau pietoni a unor abateri de la normele de circulatie soldate cu raniri, avarieri de autovehicule etc. (…) In legatura cu starea cailor de acces, acestea sunt in general lunecoase, ceea ce impune cu necesitate: rularea cu o viteza care sa permita evitarea oricarui accident, controlul starii pneurilor, echiparea tuturor autovehiculelor mari cu materiale antiderapante. (…)Pe Transfagarasan se poate circula pana la kilometrul 102, pana la coada lacului. (..) Pe soseaua Pitesti-Ramnicu Valcea, la iesirea din Dedulesti, se circula pe un singur fir, pe o distanta de 150 metri. Aceeasi situatie pentru ruta Curtea de Arges – Ramnicu Valcea unde, la intrarea in comuna Tigveni si inainte de dealul Momaia, drumul prezinta alunecari. Numai intre 12 si 16 ianuarie s-au inregistrat 60 de tamponari auto, cea mai mare parte din cauza nerespectarii distantei in mers. Duminica vor putea circula numai autoturismele proprietate personala cu numere de inmatriculare fara sot.”
Sfaturi catre popor
Prin 1981 inca mai exista spirit civic. Nu era unul din oficiu, ci impus prin teama, dar… sanatos. Ca atare, oamenii aveau in reflex sa dea o lopata in fata propriilor locuinte. Iar daca nu aveau reflexul acesta, aveau grija gazeta si partidul sa-l formeze. „Ninsoarea cazuta in ultima vreme impune luarea unor masuri urgente menite sa duca la desfasurarea in bune conditii a intregii activitati economico-sociale a traficului rutier. Astfel, este imperios necesar ca utilajele Directiei judetene de drumuri, ale Sectiei de drumuri nationale Pitesti, ale altor unitati socialiste care au atributii in acest sens sa actioneze permanent pentru inlaturarea stratului de zapada de pe partea carosabila a cailor de acces. De asemenea, este o obligatie a fiecarui cetatean de a degaja de zapada, in fata locuintei sau a intreprinderii in care munceste, trotuarele, potecile, etc., pe toata lungimea acestora. Reamintim obligatia fiecarui cetatean de a curata de zapada acoperisurile locuintelor, mai ales cand este vorba de locuinte cu acoperis in panta, pentru evitarea unor evenimente nedorite. Soferilor li se recomanda cu insistenta sa renunte la plecarea in cursa daca asta nu este neaparat necesara. Ieri dimineata, ca sa va dam un exemplu, mai multi cetateni au fost intrebati unde merg cu autoturismele personale, raspunsul acestora fiind: <Pana la magazin, sa cumpar o paine>.” – este un articol aparut in oficiosul PCR.
Iarna lui 1985, „cu toate fortele, la deszapezit”!
In 1985 era scos in evidenta modul in care institutiile statului functionau. Si functionau mult mai bine decat cele de astazi! Iata ce consemna „Secera si Ciocanul”: „O prima consemnare imbucuratoare: niciun eveniment rutier cu urmari deosebite de cand drumurile argenese se afla sub mantia de zapada. Nu putem sa nu consemnam ca la aceasta si-au adus o contributie deosebita lucratorii Sectiei Judetene de drumuri nationale Arges (dir. ing. Ion Gheorghe) si cei ai Directiei Judetene de Drumuri (director Marasteanu), care au intervenit energic, cu toate fortele umane si mecanice, pentru dezafectarea cailor de acces de stratul de zapada. Cu toate acestea, probleme exista in trafic… Numerosi conducatori auto cu mai putina experienta s-au pomenit cu masinile in santuri, altii, din cauza ghetusului, au provocat tamponari.” Nu lipseau nici mobilizarile colective: „Cu toate fortele, cu toate mijloacele, la deszapezit! Participarea larga, activa, a tuturor cetatenilor de la orase si sate la actiunile de deszapezire! Pe toate soselele si drumurile sa se actioneze zi si noapte pentru desfasurarea normala a circulatiei! Atentie deosebita deblocarii cailor de acces la bazele furajere, asigurarii hranei si apei necesare pentru animale!”
Iarna lui 1989 – primarii mustruluiti pentru indolenta
Ultima iarna de dinainte de Revolutie ne prindea cu un parc auto pentru deszapezire impresionant si probabil mult mai performant decat cel de astazi, scos la fier vechi pentru ca, nu-i asa, mai totul se afla in mana privatului. „Cum i-a prins prima iarna pe cei care se ocupa de acest compartiment in Arges? Dupa cum aflam de la Directia Judeteana de Drumuri si Poduri Arges, cu mult timp inainte au fost stabilite masuri pentru preintampinarea oricaror situatii de natura sa perturbe desfasurarea in bune conditii, pe drumurile argesene, a transportului. Astfel, in depozitele sectiilor, in locurile in panta, au fost deja depozitate cantitati mult mai mari de material antiderapant decat anul trecut – 5.760 m.c. nisip si 2.500 tone de zgura. De asemenea, a crescut parcul de masini si utilaje destinate interventiilor. Sunt pregatite, astfel, 4 autofreze de zapada, 7 buldozere, 5 autogredere, 10 gredere, 12 tractoare cu lama metalica, 10 autospeciale. In acelasi scop, pentru situatii deosebite, au fost inchiriate 35 de tractoare si 20 autobasculante. (…) Nu trebuie uitate, insa, o serie de aspecte care ar putea crea dificultati. Sa nu uitam ca o serie de drumuri sau portiuni de drumuri sunt greu practicabile chiar si pe vreme buna!, ca in ani s-a intervenit nu o data cu intarziere, ca insisi primarii unor comune au lasat totul in seama lucratorilor de la Directia de Drumuri. Consideram, de aceea, mai mult decat necesar, ca masurile amintite sa nu ramana doar pe hartie si, deloc in ultimul rand, se impune ca, atunci cand va fi cazul, primariile si cetatenii sa fie alaturi de cei chemati ca orice cale de acces din Arges sa fie continuu cale libera.” – consemna gazeta vremii.
Slabu de la Bidepa facea tuneluri in ‘54
Constantin Slabu, directorul Bidepa, confirma faptul ca iarna din 1954 a fost cea mai dificila si ca nu se poate compara nici pe departe cu cea a zilelor noastre: „Din cate imi amintesc, cea mai grea iarna a fost cea din anul 1954, intr-adevar. Atunci erau nameti uriasi, era un viscol extrem de puternic si se faceau tuneluri de la case pana la strada pentru a putea iesi. Multe zile oamenii au stat blocati in locuinte. Pe mine ma amuza, pentru ca eram mic, dar parintii mei erau foarte speriati. Din cate imi amintesc, a tinut pana in luna aprilie. Eu nu cred ca acum mai poate fi vorba de asta, cei care au facut astfel de comparatii s-au cam grabit…”
Primarul din Costesti sta de paza la Sageata
Ion Baicea, primarul din Costesti, traieste nu cu teama iernii din ’54, ci cu cea de acum doi ani, cand Sageata Albastra a ramas inzapezita chiar in localitatea lui. „Cea mai grea iarna pe care am prins-o a fost cea de acum doi ani. Atunci am avut probleme grave cu circulatia, iar Sageata Albastra a ramas blocata. Nici acum nu este prea bine si inca nu s-a terminat. S-ar putea sa fie foarte rau si anul acesta, totul depinde de natura” a declarat acesta, resemnandu-se… mioritic, ca orice primar gospodar care stie ca natura bate utilajul.
La Vulturesti duduie utilajele
Liviu Posirca, primarul din Vulturesti, este optimist. La el cica utilajele zbarnaie, iar iarna nu este portocalie, ci… „imaculata”: „Pentru mine, iarna aceasta a fost cea mai usoara. La noi a nins numai o saptamana si avem utilaje care lucreaza continuu.”
Caii lui Durdui, mai tari decat cauciucurile de iarna
Faptul ca ultima fita in materie de matrimoniale este sareta achizitionata de patronul de la Send 92, Nicolae Durdui, nu mai este o noutate. Cum rezista patrupedele pe vremea asta? Mai in gluma, mai in serios, directorul ne raspunde: „Mi-am luat cai pentru ca au aderenta mai mare decat cauciucurile de iarna…” Si nu doar la acest capitol s-a pregatit, ci a lansat pe piata si un nou tip de termopane, care rezista, rezista, rezista… „Stiam ca va veni iarna extrem de grea si geroasa si pentru astfel de vremuri am lansat, incepand cu acest an, cea mai robusta si de calitate fereastra de termopan. Acest nou tip de fereastra protejeaza beneficiarii la cele mai joase temperaturi posibile.” Asta e reclama pe fata, zau asa! Unde sunt vremurile de altadata?…
