3,3K
Originea poporului roman a creat vii dispute in mediul stiintific
Erau vechii domnitori romani cumani, slavi, maghiari sau romani? Raspunsul ar putea fi aflat de cercetatorii care lucreaza in proiectul GENESIS, cea mai interesanta initiativa de cercetare a istoriei Romaniei din ultimii 20 de ani. Istoricul Alexandru Simon a vorbit despre controversele iscate de anumite declaratii venite dinspre Ministerul Culturii si despre surprizele pe care ni le-ar putea oferi ADN-ul lui Mircea cel Batran, Vlaicu Voda si al altor vechi domni valahi. Va reamintim ca, de curand, la Biserica Domneasca din Curtea de Arges, mormantul lui Vlaicu Voda a fost deschis dupa aproape 700 de ani. Scopul urmarit este obtinerea ADN-ului unor reprezentanti ai primei dinastii feudale din Tara Romaneasca, cea a Basarabilor, pentru a se face o cercetare stiintifica asupra originii lor.
Ce este Proiectul Genesis
Proiectul Genesis vizeaza studierea populatiilor de pe teritoriul Romaniei, mergand de la sfaslitul epocii bronzului pana in jurul anului 1500. Practic, pe baza descoperirilor arheologice facute, se colecteaza ADN-ul de la oamenii de pe aceste locuri. Importanta stiintifica este majora, intrucat avem mari lipsuri in ceea ce priveste documentatia istorica clasica, scrisa si arheologica si suntem expusi pe perioade mari unor interpretari subiective. Aceste analize ADN vin in completarea a ceea ce se doreste a fi o normalitate stiintifica. Proiectul Genesis este realizat in parteneriat de catre Academia Romana cu Universitatea Babes-Bolyai din Cluj si Universitatea din Iasi, in parteneriat international cu Universitatile din Bilbao, Cambridge si Nijmegen.
Ignorantul de la Ministerul Culturii se opune
Ministrul Culturii, Puiu Hasotti, spune ca a dat dispozitiile necesare pentru a se opri prelevarea de ADN de la voievozii din familia Basarabilor, din respect pentru ceea ce au insemnat acesti domnitori. ,,Autorizatia pentru cercetarea arheologica preventiva pentru Biserica Domneasca Curtea de Arges a fost obtinuta inaintea mandatului meu de ministru al Culturii si Patrimoniului National. Autorizatia nu stipuleaza prelevarea de probe ADN, ci doar «sapaturi arheologice preventive». Recoltarea de ADN din osemintele unui voievod, trebuia specificata in autorizatie. Poate ca pentru stiinta ar fi importanta prelevarea de ADN, dar, din respect pentru ceea ce au reprezentat domnitorii Tarii Romanesti, nu pot fi de acord cu prelevarea de ADN. Este important ca acesti domnitori au marcat istoria nationala si prea putin important daca au avut sau nu o ascendenta cumana. In calitate de ministru, am dat dispozitiile necesare pentru a se opri prelevarea de ADN si pentru a verifica cercetarea stiintifica in ansamblul ei. Din punctul meu de vedere, important este ce au realizat acesti domnitori pentru Romania. Important este ca s-au simtit romani, iar prelevarea ADN-ului, care presupune deshumarea voievozilor, este neinsemnata comparativ cu amprenta pe care acesti domnitori o au asupra poporului roman si istoriei acestuia” a declarat ministrul Hasotti, probabil unul dintre cei mai ignoranti ministri ai Culturii pe care i-am avut pana in prezent. Se pare ca in ultimele zile acesta s-ar mai fi inmuiat, la insistentele mediului stiintific.
De precizat ca proiectul vizeaza toti domnitorii romani din ultimii 1500 – 2000 de ani. Primul dintre ei este Vladislav I, cunoscut ca Vlaicu Voda, din familia Basarabilor, care prin traditie isi are originea in Tara Romaneasca, potrivit istoricilor, de la Radu Negru. Unii cercetatori insa au inceput sa-i atribuie o probabila origine cumana, un popor originar din Asia. Dupa prelevarea de probe ADN din mormantul aflat in incinta Manastirii de la Curtea de Arges, arheologii se vor muta la Manastirea Cozia, situata pe Valea Oltului, la mormantul lui Mircea cel Batran, si la Manastirea Dealu, de langa Targoviste, unde se afla capul domnitorului Mihai Viteazul. Din mormantul lui Vlaicu Voda au fost prelevate o falanga a mainii stangi, un molar si un metatarsian drept, probe care in urma analizelor vor fi compromise total. In urma analizelor se va dovedi si daca este cu adevarat vorba de ramasita acestui domnitor. Mai sunt teorii potrivit carora ar fi vorba, in fapt de Negru Voda sau de Radu I, tatal lui Mircea cel Batran.
De ce este important sa ne cunoastem radacinile
Istoricul Alexandru Simon sustine ca a cunoaste cine au fost cu adevarat inaintasii tai este o forma de respect: ,,Noi nu intram in morminte care nu au fost deja deschise. Si asa avem atat de putine morminte care se mai pastreaza si unde mai putem face ceva. Ca este vorba de morminte sau de documente, nu suntem in situatia de a spune ca noi cunoastem tot. Nu mai este nimic de aflat, sa-i lasam pe toti sa doarma si noi sa mai construim o teorie sau doua. Multi dintre Domnitorii romani ar putea sa fie oricand modele pentru politicienii de astazi. Prin pragmatism, printr-o minima morala, prin felul in care au rezistat si s-au jucat cu ceea ce inseamna identitate.”
Istoricul Alexandru Simon mai sustine ca nu are nicio importanta originea domnitorilor, ci ceea ce ei si-au asumat in istorie: ,,Exista posibilitatea ca prin proiectul Genesis sa aflam ca primii voievozi valahi ar fi avut, de exemplu, sange maghiar. Nu cred ca ar fi o problema din punctul asta de vedere. Pentru ca ce conteaza, pana la urma, este ce si-au asumat ei. Iar ei s-au afirmat impotriva Ungariei. Chiar daca au fost, poate ca n-am dreptul sa exclud nicio posibilitate, si de origine maghiara. Un studiu similar s-a incercat in cazul Ungariei, in urma cu cativa ani. Se urmarea sa se vada cati dintre maghiarii actuali mai au ceva din sangele maghiarilor vechi de la anul 1000. Rezultatul a fost sub 5%. Un alt studiu, in Marea Britanie, a stabilit ca fiecare al doilea englez are sange germanic.”
Mormantul de la Curtea de Arges, o comoara pentru cercetatori
Prin modul in care au fot conservate osemintele, mormintele de la Curtea de Arges reprezinta o adevarata comoara pentru cercetatori. ,,In cazul deshumarilor de la Curtea de Arges, trebuie sa multumim Evului Mediu pentru ca cel ingropat acolo a trait in conditii destul de bune. Avea o dantura impecabila. Asta usureaza mult analiza genetica. Cred ca, atunci cand a fost deschis pentru prima oara, in anii ’20, acel mormant a fost o splendoare. Uitandu-ma la cum s-au conservat butonii, parte din tunica, celebra pafta, nu-mi venea sa cred. Recoltam probe si din tunica si din nasturi pentru ca analiza lor ne poate arata provenienta materialului. Exista niste baze de date fantastice, superioare chiar celor in materie de ADN. Plus ca putem face o datare cu minime erori, nu de plus/minus 50 de ani. In momentul acesta, putem spune despre respectivul personaj doar urmatoarele: sex masculin probabil, mort undeva in intervalul 1320 – 1380. Incercam la ora actuala sa ne facem drum printre semnalele contradictorii pe care le primim in ceea ce priveste atitudinea oficialilor fata de acest subiect si sa ne concentram pe analizele pe care trebuie sa le oferim privind ceea ce am scos de la Curtea de Arges. Semnalele din partea Bisericii Ortodoxe sunt extrem de pozitive, ramane de vazut in ce masura ele vor ramane si mai departe. Dinspre Ministerul Culturii avem semnale si bune, si proaste. Nu vom putea da un raspuns coerent pana nu vom solicita o noua autorizatie, desigur dupa ce vom primi binecuvantarea autoritatilor bisericesti. Autorizatia pentru sapaturi la Cozia o vom cere dupa ce vom avea rezultatele de la Curtea de Arges.” conchide, cu optimism, istoricul Alexandru Simon.
ADN-ul Tarii Romanesti, altoit cu barbari nomazi
Disputa creata in jurul testarii ADN a domnitorilor romani reaprinde si controversa legata de intemeierea Tarii Romanesti. Testele ar putea aduce o noua lumina asupra celei mai spectaculoase teorii, formulata de Neagu Djuvara, in urma cu cinci ani. Preluand o idee intuita inclusiv de istoricul Nicolae Iorga, Djuvara sustine ca Basarab I Intemeietorul (1310 – 1352) – ca si tatal sau. Thocomerius (Thoctomer sau Negru Voda) – ar fi fost de origine cumana – popor migrator venit din Asia la inceputul Evului Mediu, din grupul turcilor-kipceak. Basarab I este creditat ca fondatorul Tarii Romanesti, deoarece a unit aproape toate formatiunile din Oltenia si Muntenia si a refuzat sa mai plateasca tribut ungurilor. Djuvara argumenteaza, printre altele, ca numele voievodului e de origine cumana. In plus, acesta spune ca intemeierea Tarii Romanesti prin domnia unor descendenti ai migratorilor nu a facut decat sa se inscrie in logica formarii altor state europene.
Acesta vede formarea poporului roman cu influente de la migratori ca fiind explicabila prin ,,puterea de asimilare". Practic, Djuvara arata ca ,,a trebuit un altoi de barbari nomazi ca sa avem vana sa cream un stat": ,,Altfel, cum va explicati ca noi ne nastem cu sute de ani in spatele celorlalti?(…). Suntem ultimii, pentru ca nu aveam barbarul cel bun la noi! Asta e explicatia!".
Argumente pentru inutilitatea aflarii radacinilor
Relevanta ascendentei istorice pentru secolul XXI este un subiect care a declansat vii dispute. Spre exemplu, pentru scriitorul Liviu Antonesei, ,,Revolutionarii de la 1848 au fost Parintii Fondatori ai Romaniei Moderne!”. ,, Mai mult decat etnia ca atare, ma preocupa limba. Sunt scriitor si, prin firea lucrurilor, sunt un scriitor de limba romana. Si acest fapt tine de fatalitate, nici nu ma mandresc cu asta, nici nu simt vreun complex, chiar imi place sa scriu in limba asta pe care, pana la urma, o stiu destul de bine.” marturiseste Antonesei. In acelasi registru se mentine si Ioan Aurel Pop, rectorul Universitatii ,,Babes-Bolyai” din Cluj: ,,Ma raportez la natiunea mea in primul rand prin limba, pe care o consider mult mai mult decat un mijloc de comunicare. Limba este, in fapt, un depozitar al experientei istorice a comunitatii. Limba este si transmitatorul traditiei sau al “datinii strabune”, cum se spunea odata. Alaturi de limba, sta constiinta unei anumite origini, inoculate din copilarie, de catre familie si scoala, precum si sentimentul unitatii. Nichita Stanescu spunea: “Patria mea este limba romana”. Parafrazand, as spune ca natiunea mea este limba romana, corelata, fireste cu alte valori. Nu e de ajuns sa vorbesti romaneste spre a fi parte a natiunii romane, cum nu e de ajuns sa vorbesti nemteste spre a fi membru al natiunii germane. Ma simt legat emotional de toata istoria noastra, pe care o consider prezentul oamenilor din acest spatiu (de la Carpati, Dunare, Mare etc.) care au trait in trecut, cu gandul la viitor. Dar istoria nu ne defineste esenta de romani decat daca ne-o asumam prin educatie. Ea nu face parte din “gena” de roman, care nici nu exista! Multi se dezic azi de natiune, pe motiv ca nu ar fi de bon ton sau ca natiunea s-ar confunda cu nationalismul sau pentru ca in numele natiunii s-ar fi comis crime si s-ar fi purtat razboaie. Este vorba despre rationamente false! Si in numele familiei, al bisericii sau credintei, al ideii de libertate s-au comis crime si s-au purtat razboaie, fara ca acestea sa fie motive in sine de condamnare nici a familiei, nici a credintei sau bisericii, nici a libertatii!!! M-am gandit adesea si la ascendenta individuala si la cea de grup, dar nu le consider relevante pentru apartenenta la o natiune, mai ales astazi. Rudenia “de sange” se topeste repede, ceea ce ramane fiind afinitatea spirituala. Constiinta nationala (adica acea convingere intima despre faptul ca facem parte dintr-o natiune) se formeaza prin educatie si nu tine de originea “de sange”. Cu alte cuvinte, un copil nascut din parinti romani, daca e crescut de mic in mediu suedez, devine suedez si tresare la valorile suedeze, se mandreste cu ele. A fi roman inseamna a trai in acord cu trasaturile esentiale ale natiunii romane. Un mare filosof vorbea despre “sentimentul romanesc al fiintei”, iar altul despre “matricea stilistica” a romanilor, incercand sa deceleze anumite caracteristici ale modului nostru de a fi. A fi roman poate sa insemne a vorbi, scrie si gandi in romaneste, toate corelate cu intelegerea si pretuirea anumitor valori spirituale, de genul doina, hora, basm, biserici de lemn, biserici pictate, credinte, eresuri, strigaturi, specialitati culinare, vesminte, parinti, bunici, morminte, copii, perceptia timpului, voievozi, regi, forme de relief, ape, unduiri etc.”
