3,7K
Portile Conacului Lipatti din satul Ciolcesti, numit pe vremuri Fundateanca, s-au deschis publicului iubitor de muzica rafinata, gazduind in salonul Conacului 14 recitaluri, aflate toate sub titlul generic de Serile Lipatti. Intalniri camerale la conacul de la Fundateanca.
Timp de 7 saptamani, in fiecare marti si miercuri, din 2 octombrie si pana in 14 noiembrie, publicul este asteptat la orele 18 la concertele unor pianisti, violonisti si cantareti de seama ai scenei romanesti. Consiliul Judetean Arges inlesneste publicului ajungerea la intalnirile camerale, punand la dispozitie un autocar, cu plecare in fiecare zi de recital la ora 17.15, din parcarea C.J. Arges. Intrarea la toate concertele si deplasarea la Ciolcesti si revenirea la Pitesti sunt gratuite.
In prima seara, 2 octombrie, pianistul Razvan Dragnea, laureatul unor importante concursuri nationale si internationale, printre care Concursul International George Enescu (2003), a oferit publicului viziunea sa interpretativa asupra unor lucrari din creatia lui Schumann, Bach-Busoni, Liszt si Enescu. Recitalul lui, stralucitor si extrem de antrenant, a fost precedat de 3 Intermezzi de Brahms, cantate de tanara pianista Ioana Cojuharov, studenta la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti.
In cea de a doua seara (3 octombrie), doua soprane, mama si fiica, Bianca si Stanca Manoleanu, s-au intrecut in arii din opere celebre si lieduri pe cat de pretentioase, pe atat de fermecatoare. Ariile de opera, ca cele din Carmen de Bizet sau din Pagliacci de Leoncavallo au fost sustinute de Stanca Manoleanu, iar domeniul lied-ului a fost abordat de Bianca Manoleanu, care a interpretat pagini din Debussy, Duparc si Rachmaninov. A fost o seara de o inalta tinuta artistica si pretentioasa ca atmosfera camerala, prin repertoriul ales.
Un eveniment de exceptie a fost si recitalul din 9 octombrie al violonistului Florin Croitoru, singurul violonist care a adus Romaniei premiul I de la Concursul “Fritz Kreisler”. Promisiunea unui sclipitor recital de vioara solo a facut ca salonul Conacului Lipatti sa se arate dintr-o data neincapator. Croitoru a interpretat o sonata de Bach, trei capricii de Paganini, un capriciu de Kreisler si Paganiniana de Milstein. Au existat si doua transcriptii, in care violonistul, insusi, a adaptat piesa pentru chitara solo Romanta anonima si piesa pentru pian Asturias de Isaac Albeniz in piese pentru vioara solo. Preambulul instrumental al serii a fost insa pianistic si nu violonistic: tanara Cristiana Mihart a abordat cu maiestrie Balada a IV-a de Chopin si un Stravinsky spectaculos.
In seara urmatoare, in 10 octombrie, publicul a venit la Fundateanca sa o asculte pe pianista consacrata Nicoleta Luca care a abordat un program dificil, cu piese surprinzatoare ca virtuozitate pianistica, piese ale romanticilor de secol XIX, Schubert si Schumann si ultimul romantic rus, Rahmaninov. O sonata de Mozart si piese dintr-o suita de Enescu, cu alte cuvinte muzica unui compozitor clasic si a altuia modern, au incadrat programul Nicoletei. Ca intr-un scenariu bine pus la punct, tanarul pianist Arthur Bocaneanu a avut rolul de a introduce auditoriul in atmosfera specifica concertului cameral printr-o piesa religioasa de C.Franck, Preludiu, Coral si Fuga.
Cea de a treia saptamana a intalnirilor camerale s-a lansat in prima seara de marti, 16 octombrie, cu Cantecele si dansurile mortii de Musorgski. Acest reprezentant de seama al Scolii nationale ruse, cum erau denumite in secolul XIX gruparile de compozitori concentrati pe redarea materialului si limbajului muzical folcloric propriu fiecarei etnii, a fost ales de bas-baritonul Radu Ion, drept repertoriu al microrecitalului rezervat tinerilor debutanti. Cu talentul sau debordant, Radu Ion, a creat, fara sa fi avut aceasta intentie, un bun preambul la sirul de compozitori germani interpretati de soprana Camelia Clavac. Ea si-a selectat foarte atent repertoriul, concentrat pe subtilul lied german de secol XIX. Textele minunatelor cantari compuse de Schubert, Liszt, Mendelssohn-Bartholdy, Schumann si Wagner au fost traduse liber de muzicologul Saviana Diamandi, coordonatorul proiectului, si astfel publicul a avut parte de o intelegere totala a imbinarii romantice dintre muzica si poezie.
Si romantica a fost atmosfera si in cea de a doua seara a celei de a treia saptamani (17 octombrie), cand publicul s-a cufundat intr-o ambianta sonora de exceptie, experimentand inca odata lumea pianisticii lui Schumann, Schubert, Chopin, dar si pe cea a lui Rahmaninov. Pianista Madalina Pasol a reusit sa aduca auditoriul in extas, prin expresivitatea, coloristica si tehnica ei tumultoasa, si, mai presus de orice, prin darul ei de a comunica emotiile si trairile ei, de mare interpret. Discipolul Madalinei, un tanar pianist, Iulian Ochescu, care dupa Faschingsschwank al lui Schumann, a interpretat cu maestra sa, la 4 maini, o binecunoscuta Fantezie de Schubert, un deliciu pentru public.
In seara de marti a celei de a patra saptamani a intalnirilor camerale de la Conacul Lipatti de la Fundateanca, in 23 octombrie, un elev de gimnaziu, intrat usor in adolescenta, a surprins auditoriul prin tehnica violonistica iesita din comun. Talentul lui Mircea Dumitrescu, incununat deja de numeroase distinctii, a adus in fata melomanilor de la Conac un violonist care a pasit pe drumul faimei. Asa se face, ca dupa Fantezia Carmen de Sarasate si Banjo and Fiddle de Kroll publicul a cerut un bis si a fost rasplatit cu Perpertuum mobile de Novacek, o piesa dificila, in care interpretul este provocat sa etaleze virtuozitatea, pe care o poseda. Dupa acest preludiu violonistic, frumusetea Concertului pentru oboi si orchestra in re minor de Alessandro Marcello, adaptat de Johann Sebastian Bach pentru clavecin si cantat la pian de Nicolae Dumitru, a instituit o atmosfera profund meditativa. Cele doua Balade de Chopin si Fantasia quasi Sonata "Apres une lecture de Dante" de Liszt s-au inscris pe linia deja gustatului romantism de secol XIX, cu subtilitati, nostalgii si spectaculozitati proprii vremurilor in cauza. Pianistul serii a intercalat doua dansuri romanesti din colectia unui compozitor armean nascut in Bucovina si trait la Lemberg, in Polonia (actualul Lvov din Ucraina), Carol Mikuli, revendicat si de muzicologia romaneasca, drept compozitor roman.
In seara zilei de 24 octombrie, publicul s-a bucurat de performanta interpretativa a unui tenor intr-un recital de lied-uri. Preambulul a fost pur instrumental, tanarul violonist Alexandru Marian si-a ales un repertoriu din piese binecunoscute si de succes la public: Saint-Saëns si Sarasate. Razvan Sararu, tenorul, a continuat pentru inceput tot pe linia marilor romantici. Cu o inalta tinuta artistica el a condus auditoriul prin hatisul emotional al celebrei culegeri schumanniene, Dichterliebe (Dragoste de poet), pe versuri de Heinrich Heine, compusa pentru voce si pian. Iar apoi, cu lied-urile lui Enescu, pe versuri ale poetului renascentist Clément Marot, Sararu a patruns si a interpretat lumea moderna. Punerea pe muzica a versurilor de Arthur Rimbaud si Paul Éluard de catre Dinu Lipatti si interpretarea acestor lied-uri de catre Razvan Sararu au constituit o adevarata premiere a publicului, o rasplata a participarii lui la o seara exceptionala.
