In ultima perioada s-a creat atata amar de valva pe tema steagului secuiesc, incat maghiari au ajuns sa se contrazica. ,,Sa se arboreze steagul secuiesc!!”- tipa din toti rarunchii autoritatile din tinuturile Muresului, Harghitei si Covasnei, iar autoritatile romane, in frunte cu domnul Victor Ponta, comenteaza: ,,Nu acceptam obraznicii si lectii privind arborarea steagurilor de la nimeni”.
Cum dupa ’90 maghiarii si-au cam luat-o mare-n cap (cum se zice in popor), au ajuns la nesimtita dorinta de a-si arbora insemnele care nu sunt altceva decat ,,modele brodate pentru fetele de perna”. Cel putin asta a declarat heraldistul Szekeres Attila, membru al Comisiei Nationale de Heraldica, Genealogie si Sigilografie a Academiei Romane si al Societatii Maghiare de Heraldica si Genealogie Istvan. In opinia sa, Romania recunoaste minoritatile maghiara si secuiasca din Ardeal prin prezenta insemnelor minoritatilor pe stema statala.
Concluzie: Autoritatile romane au considerat ca cererea autonomiei si arborarea steagului secuiesc nu incalca drepturile constitutionale ale Romaniei. Proasta concluzia autoritatilor!! Dar… nah, cine-s io sa-i contrazic pe astia de se afla la carma tarii?!
Presedintele Traian Basescu nu se amesteca, considerand ca nu este in masura sa se implice intr-o astfel de neintelegere si afirmand ca totul depinde de ministerul de externe. Szekeres Attila, un alt specialist maghiar, afirma ca simbolurile secuiesti se regasesc in stema actuala a Romaniei, stema realizata, de altfel, de un specialist maghiar pe nume Keopeczi Sebestyen Jozsef. Stema Romaniei, realizata asa cum este in forma actuala din 1992, nu este altceva decat stema Romaniei Mari din 1921, singura schimbare survenita fiind inlaturarea insemnelor regale.
,, Aceasta este o stema impartita in patru campuri, la care se adauga o insertie, avand, asadar, in total 5 campuri. In al patrulea camp se afla stema Transilvaniei sub forma in care a fost folosita timp de secole. Stema aceea i-a fost acordata Transilvaniei, in anul 1765, de catre Maria Terezia, in 1921 fiind inserata, fara modificari, in stema Romaniei Mari, simbolizand Ardealul impreuna cu Maramures si Crisana" – a explicat heraldistul, pentru site-ul maghiar. Simbolurile secuiesti – semiluna si soarele, cu inscriptia ,,Sigillum nationis Siculicae”-, dateaza din perioada Dietei transilvane care a avut loc la Sebes, intre 24 mai-15 iunie 1659, celelalte „natiuni unite” din Unio Trium Nationum (secui-maghiari-sasi) din Transilvania fiind simbolizate de vulturul negru al nobilimii maghiare, respectiv cele sapte bastioane reprezentand cetatile sasesti (,,sieben burgen”: Bistrita, Sibiu, Cluj, Brasov, Medias, Sebes, Sighisoara). Toate aceste simboluri au fost preluate din stema medievala a Transilvaniei in stema Romaniei Mari din 1921, iar mai apoi in cea actuala, in 1992. Acest asa-zis steag secuiesc este luat dintr-un model de broderie de perna.
Varianta corecta din punct de vedere istoric este diferita de acest fals steag prin amanunte esentiale pentru un heraldist: soarele trebuie sa se sprijine pe o singura raza, nu pe doua, iar semiluna ar trebui sa fie crescatoare, nu descrescatoare. Aceasta facatura, in jurul careia se face acum atata tevatura, a ajuns sa fie impatita peste tot, ca la talcioc, fara sa fie intrebati specialistii.” a comentat heraldistul din Sfantu Gheorghe.
