1,4K
Expozitia permanenta de istorie
Str. Armand Calinescu, nr. 44
Program de vizitare: marti-duminica, 9.00-17.00
Expozitia de baza a Sectiei de Istorie prezinta, in contextul istoriei nationale, evolutia societatii omenesti de pe teritoriul judetului Arges din paleolitic pana la 1947. In cadrul expozitiei Sectiei de Istorie sunt prezentate unelte apartinand culturii de prund, piese eneolitice descoperite in asezarile gumelnitene de tip tell de la Teiu, Popesti si Zidurile, ceramica, arme si piese de harnasament din inventarele funerare ale mormintelor din necropolele hallstattiene tarzii de pe Valea Topologului. O pondere deosebita este acordata procesului de romanizare, dat fiind faptul ca in Arges se afla marea asezare dacica de la Cetateni ca si castrele de pe Limes transalutanus, cel mai important fiind cel de la Campulung-„Jidova”.
Resedintele domnesti de la Curtea de Arges, Campulung, Pitesti, cetatile argesene Poenari si Oratia, rolul Argesului in evul mediu sunt prezentate prin intermediul obiectelor descoperite arheologic, prin fotografii, harti si documente. Marile evenimente ale secolului al XIX-lea ocupa un loc deosebit in expozitie, datorita rolului important pe care argesenii si personalitatile de aici l-au jucat in cadrul acestor evenimente. Rolul monarhiei in istoria Romaniei, Argesul – leagan al liberalismului romanesc si al taranismului, Faurirea Romaniei Mari, Viata culturala in perioada 1878-1947, Viata politica in perioada interbelica si pana la 1947 si participarea argesenilor si a muscelenilor la cel de-al doilea razboi mondial sunt teme istorice prezentate in salile deschise in 2004 si 2006.
Castrul Roman Campulung-„Jidova”
Soseaua Nationala, nr. 127
Program de vizitare: marti-duminica, 9.00-17.00.
Situat in cartierul Pescareasa, la intrarea dinspre sud in municipiul Campulung, in imediata proximitate estica a soselei Pitesti-Campulung, intre aceasta si Raul Targului, castrul mare din punctul „Jidova” este cea mai importanta si mai bine pastrata constructie militara de acest gen de pe traseul Limesului Transalutanus (fiind in acelasi timp si singura edificata din piatra). Nu cunoastem numele antic al castrului, insa tarziu dupa retragerea aureliana si dupa perioada marilor migratii ce au transformat in cenusa operele arhitecturale si edilitare ale antichitatii, in zorii evului mediu, localnicii si calatorii pe drumul Campulungului, deopotriva, raman impresionati de zidurile inca solide ale castrului aflat in ruina si le atribuie fabulosilor oameni inalti si puternici ce populau lumea la inceputurile ei – jidovii, in limbajul popular, intalniti in majoritatea mitologiilor europene.
Castrul de la „Jidova” este unul dintre cele mai bine pastrate din intreaga Dacie romana, iar cercetarile arheologice sustinute, de la al caror inceput s-au implinit de curand 13 decenii, dublate de ample lucrari de restaurare si consolidare constituie un model de consecventa si reusita in incercarea de a ne apropia mai mult de monumentele antichitatii. Aici, in muzeul de sit in care a fost transformat castrul, pot fi vazute puternicul zid de incinta din piatra, cu portile si turnurile adiacente, cladirea ofiterilor, locuinta comandantului, magazia in care erau adapostite proviziile pentru hrana soldatilor dar si a cailor, precum si ingeniosul sistem de incalzire specific tehnicii romane, asa-numitul hypocaustum. De la „Jidova” provine si o atestare expresa a trupei militare din armata imperiala romana ce a activat pe limesul transalutan, fiind cantonata in acest castru. Este vorba de o trupa auxiliara alcatuita din luptatori orginari din Commagena, o regiune a provinciei romane Syria: Cohors Prima Flavia Commagenorum.
Expozitia, deschisa in 1970, cuprinde obiecte descoperite in cercetarile arheologice de pe Limes alutanus si transalutanus si cu precadere obiecte descoperite in cercetarile din Castrul Jidova. Sunt expuse obiecte din ceramica (opaite, caramizi si fragmente de tigle cu inscriptii, amfore, piese de pavimentum si mozaic, piese pentru hypocaustum), arme (varfuri de sageti, sulite, cutite), accesorii de echipament militar etc. In incinta castrului se pastreaza o parte din cladirile romane (Principia – comandamentul, Praetorium – cladirea comandantului, cladirea ofiterilor, Horreum – magazia de cereale). Pe latura de sud a fost reconstituit un turn de curtina si, partial, turnurile portii Praetoria (poarta principala de intrare), turnul semirotund din coltul de sud-vest, cat si celelalte turnuri ale portilor Decumana, Dextra si Sinistra de pe laturile nord, est si vest.
Cetatea Poenari
Capataneni, comuna Arefu
Program de vizitare: in sezonul estival, luni-duminica , 9.00-18.00
Taxe intrare: 5 lei – adulti; 2 lei – copii, studenti, pensionari
Taxe filmare: 60 lei – amatori; 1000 lei/ora – profesionisti
Fortificatie cunoscuta si sub denumirile de "Cetatea lui Vlad Tepes" sau "Cetatea lui Negru Voda", initial, nucleul Cetatii Poenari a fost reprezentat de un turn pe plan patrat cu laturile avand in exterior 8,15-8,50 m, iar in interior 4,30-4,60 m, datat in prima jumatate a secolului al XIV-lea, contemporan intemeietorului Tarii Romanesti, Basarab I (1324-1351/1352).
Ulterior, cel mai tarziu in secolul al XV-lea – faza atribuita lui Vlad Tepes (1448, 1456-1462, 1476) fiul si nepotul lui Vlad Dracul, respectiv Mircea cel Batran – cetatea a fost extinsa cu o curtina lunga de aproape 60 de m si lata, in prezent, de 10-15 m, care inconjoara turnul initial, devenit donjon, flancata de trei turnuri semicirculare, adosate laturii sudice. Aceasta etapa de extindere a edificiului, a fost consemnata si de catre cronicarul Radu Popescu, potrivit caruia, spre a-i pedepsi pe targovisteni "ca facuse unui frate al Vladului Voda un necaz", domnul "au trimis slujatori si in zioa da Paste lovindu-i, au prins si pe barbati si pa mueri si feciorii si featele, impodobiti fiind, i-au dus la cetatea Poenarii de au lucrat pana li s-au spart hainele".
Ridicata de primii Basarabi, cetatea a avut, de-a lungul timpului, o utilizare complexa, servind ca loc de adapostire a domnilor, a vistieriei tarii, dar si de temnita pentru boierii vinovati de "hiclenie".
Cedata in 1522, de Radu de la Afumati voievozilor Ardealului, in schimbul posesiunilor transilvanene Vintul de Jos si Vurparul, la moartea acestui domn (1529), Cetatea Poenari a revenit Tarii Romanesti, incetandu-si activitatea in a doua jumatate a sec. XVI, dupa ce Neagu, ultimul parcalab incercase, fara succes, sa obtina stipendii de la brasoveni pentru reparatii.
Muzeul Sportului Argesean
Sediul Central, Corpul B
Str. Armand Calinescu, nr. 44
Intrarea din Bulevardul Eroilor
Program de vizitare: marti-duminica, 9.00-17.00
La 5 septembrie 2008, Muzeul Judetean Arges s-a imbogatit cu o noua expozitie, de fapt cu un nou muzeu: Muzeul Sportului Argesean – Campionii.
Muzeul Judetean Arges este singura institutie muzeala din Romania care ofera publicului vizitator un muzeu de anvergura dedicat sportivilor merituosi din Arges, un muzeu al campionilor argeseni.
Muzeul Sportului Argesean ofera publicului vizitator prilejul de a vedea diverse obiecte care au apartinut unor sportivi celebri argeseni sau care au practicat sport la diverse cluburi din judetul Arges, cu cel putin un titlu de campion national la activ. Acesta se afla in patru mari sali, la primul etaj al Corpului B. In circa 60 de vitrine si pe numoeroase panouri, sunt expuse documente, fotografii, medalii, plachete, cupe, diplome, echipamente sportive, fanioane, afise din cadrul competitiilor sportive.
Muzeul ilustreaza urmatoarele ramuri sportive: atletism, tenis de camp, fotbal, box, judo, lupte greco-romane, karate-do, inot, kaiac-canoe, aeromodelism, ciclism, automobilism, iar nume ca: fotbalistii Nicolae Dobrin, Adrian Mutu, Ion Barbu, atletii Carol Corbu, Olimpia Catarama, Marian Oprea, tenismena Ruxandra Dragomir, boxerii Viorel Ioana, Mircea Fulger, Crinu Olteanu, inotatoarea Larisa Lacusta, luptatorii si judocanii Ion Dulica, Arghira Anton, Roibu Loredana, aeromodelistul Marian Popescu, ciclistul Gabriel Moiceanu etc. vor ramane pentru totdeauna in istoria sportului romanesc.
Muzeul Sportului Argesean – Campionii este si va ramane in continuare un muzeu deschis tinerilor sportivi, viitori campioni. Sportul e frumos si pentru ca el creaza mereu idoli, iar istoria lor trebuie consemnata.
Expozitia Memoriala Dinu Lipatti
Comuna Leordeni, Sat Ciolcesti
Program de vizitare: miercuri-duminica, 9.00-17.00
Cunoscuta din scrierile marelui pianist si compozitor drept „casa de la Fundateanca”, oaza de liniste si inspiratie componistica, resedinta familiei Lipatti din satul Ciolcesti (comuna Leordeni, jud. Arges) prezinta publicului vizitator o expozitie memoriala organizata la primul etaj. Aici sunt prezente numeroase obiecte ce au apartinut lui Dinu Lipatti (pianul Bechstein, diplome, partituri) si fratelui sau, diplomatul si omul de cultura Valentin Lipatti, familiei, cunostintelor din tara si strainatate.
Pe langa numeroasele fotografii de familie in care este surprins Dinu Lipatti la diferite etape si varste, alaturi de profesorii sai (George Enescu, Florica Muzicescu, Mihail Jora), se afla expusa si o adevarata colectie de fotografii executate chiar de el, putina lume stiind de aceasta a doua pasiune a sa (pe langa cea interpretativa – vioara si pian). Sunt fotografiate persoane si locuri, senzatii si atitudini cu un ochi de artist fotograf autentic.
Cabinetul numismatic
Str. Armand Calinescu, nr. 44
Program de vizitare: marti-duminica, 9.00-17.00
Cabinetul numismatic este structurat pe trei sectiuni si cuprinde 6380 exponate:
1. Numismatica: 5508 monede (bronz, argint, aur), individuale sau tezaure (sec. IV a.Chr. – sec. XXI);
2. Decoratii: 200 ordine, cruci, medalii, insemne;
3. Medalistica: 400 medalii si plachete romanesti (1839-1950) si 100 medalii straine (1713-sec. XX)
