În cursul zilei de duminică, muncitorii care realizează săpăturile pentru extinderea Primăriei Mioveni au făcut o descoperire remarcabilă! La aproximativ 2 metri adâncime, aceştia au găsit un cadavru învelit în ceea ce părea a fi fost o pânză. Lângă cadavru se mai afla un fel de toiag, cu inscripţia S.M..
Luni dimineaţă, o delegaţie a Primăriei Mioveni, în frunte cu muzeograful Lucian Ghebelea, au plecat la Bucureşti, la singurul laborator de datare cu Carbon 14. În prezent, mai există unul la Timişoara, achiziţionat prin fonduri europene, dar inoperabil în urma unor suspiciuni de corupţie la licitaţia de achiziţionare a aparaturii. Rezultatul primit în jurul zilei de miercuri i-a uimit pe toţi cei din administraţia locală: cadavrul, extrem de bine păstrat, are o vechime de cel puţin 500 de ani. Or, se ştie că oraşul Mioveni are o istorie comparabilă, prima atestare documentară, aşa cum arată izvoarele istorice, fiind în anul 1485. Denumirea sa vine de la un cneaz local, Mihu (Mihov în slavonă) Mihoveni (Mioveni), sau Stanciu Mihoveanu. Faptul că acest cadavru ar putea aparţine însuşi întemeietorului spiritual al localităţii, pare a fi întărit nu doar de vechimea cadavrului, ci şi de inscripţia găsită pe toiag.
,,Descoperirea este de-a dreptul remarcabilă. Am depus rămăşiţele la Catedrala noastră de la Mioveni, acolo unde urmează să se construiască o raclă pe măsura istoriei lor şi să fie expuse incusiv pentru vizitatorii de rând. Mai mult, am făcut o solicitare la Patriarhia Română pentru sanctificarea acestor rămăşiţe şi urmează ca o delegaţie de 7 mireni să se deplaseze la Mioveni, după Paşte, pentru a dezbate această posibilitate. Din păcate, cadavrul nu mai este intact, întrucât muncitorul care l-a găsit, i-a fisurat o tibie cu casmaua. Să sperăm că acesta nu va fi un neajuns.” ne-a declarat muzeograful Lucian Ghebelea.
Despre logofătul Stanciu Mihoveanu
De numele lui Stanciu Mihoveanu sunt legate începuturile localităţii Mioveni. Logofătul, original din Moldova, s-ar fi stabilit aici, atras fiind de oamenii locului, în special de femeile frumoase. Firea sa boemă l-ar fi făcut imediat remarcat şi plăcut. Se spune că Mihoveanu a avut prima şaretă trasă de şapte cai din zonă, cu care plimba copiii locuitorilor şi că a inventat prima distilerie rudimentară pentru fabricarea ţuicii, prunele fiind aduse din zona Câmpulungului, la schimb cu mătăsuri importate din Orient. Mihoveanu făcea şi numeroase acte de caritate, pe moşia sa gâsind întotdeauna un bol de mâncare săracii zonei. De-a lungul vieţii ar fi avut trei soţii, cu care a făcut nu mai puţin de 12 fii şi 3 fiice. Despre moartea sa nu se cunosc foarte multe lucruri, ultimele însemnări despre Mihoveanu fiind făcute la data la care acesta avea 85 de ani.
