Încă înainte de a ajunge în clasa I, copiii noştri învaţă să scrie şi să citească, pentru că nicio învăţătoare nu va permite ca în clasa ei să-şi bată capul cu toţi ,,proştii” care n-au învăţat alfabetul de la grădiniţă şi care nu ştiu tablele adunării şi scăderii. Iar faptul că ai noştri copii ştiu să scrie şi să citească putem constata cu ochiul liber în toate locurile de joacă.
Studiu de caz: un părculeţ pentru puşti de-o şchioapă din zona Nord: trei tobogane, două leagăne, un balansoar şi un învârtitor. Toate înţesate cu primele exerciţii de scriere ale copiilor noştri. Care nu, nu încep cu propoziţii sau sintagme gen… ,,Ana are mere.” sau ,,Costache şi ochelarii”, ci cu ,,M*ie Dinamo”, ,,m*ie” în general, ,,sex”, ,,p*la” şi altele asemenea. Probabil că Ioan Rus ar fi tranşat rapid chestiunea şi ar fi spus: ,,Ăştia sunt golanii curvelor cu bărbaţii plecaţi la muncă!”. Parte din ei, or fi. Sunt şi copiii tăi, şi ai tăi, şi ai tăi, ,,curvă” sau nu… Chiar, tu ştii ce scrie copilul tău?…
Nu vreau acum să pozez în mama isterizată al cărui copil este supus unui asemenea limbaj. Deocamdată puştoaica mea abia învaţă să lege cuvintele, aşa că între timp voi consulta un specialist care să îmi spună ce atitudine să iau, astfel încât nici să îmi dau ochii peste cap, dar nici să tratez chestiunea cu prea mare superficialitate. Timp de rumegat subiectul ar mai fi. Voi… cum aţi procedat?