Postul de rector al Universităţii din Piteşti a rămas vacant după ce Ionel Didea şi-a dat demisia. Primele măsuri luate de Senatul Universității au declanşat deja animozităţi. Astfel, s-a decis ca interimatul să fie asigurat de prorectorul Șerban Pârlac, pe o perioadă de 6 luni, deşi în legea Educației se stipulează clar că un prorector nu poate asigura interimatul la conducerea unui universității decât pe o perioadă de maximum două luni.
Pentru că instituţia de învăţământ trebuie să meargă mai departe chiar şi în aceste condiţii de relativă criză de lideri, Senatul a mai luat o decizie ,,salutară”: a majorat taxele pentru studiile de licență, master și doctorat, cu câte 200 de lei! Asta ca să crească atractivitatea Universităţii de Stat…
Adrian Clenci, cu CV-ul cel mai nepătat
Între timp, în mediul universitar au fost lansate şi nume ale celor care şi-ar dori să conducă Universitatea Piteşti. Adrian Clenci, director al Departamentului de Cercetare Științifică, este cel care pare a avea cel mai… curat CV, fără a face subiectul unor scandaluri de presă sau suspiciuni cu iz de ilegalitate.
Dumitru Chirleşan, bănuit de furt intelectual
Nu acelaşi lucru se poate spune de Dumitru Chirleșan, conferențiar universitar la Catedra de Fizică și Chimie, un alt nume avansat pentru poziţia de rector. De Chirleşean se leagă un scandal de acum câţiva ani, atunci când ar fi fost acuzat în Senatul Universităţii Piteşti de furt intelectual. Potrivit Jurnal de Argeş, ,,prorectorul promovat peste noapte în această funcţie de către Gheorghe Barbu şi-a realizat lucrarea de doctorat prin plagiat, furând la greu din lucrările ştiinţifice ale unei colege, prof. univ. dr. ing. Marioara Abrudeanu, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România. Dar pentru că Dumitru Chirleşan este cunoscut ca locotenent al ex-rectorului Barbu, scandalul a fost muşamalizat. Nici până în ziua de azi nu i s-a făcut dreptate prof. univ dr. Marioara Abrudeanu, deşi aceasta a prezentat Senatului dovezi irefutabile care-l incriminează pe impostorul ajuns prorector.”.
Nicolae Brînzea, moartea funcţiilor
Cel mai controversat personaj care, potrivit surselor noastre, şi-ar dori conducerea Universităţii Piteşti, este popa Nicolae Brînzea. Îmi vine destul de greu să-l numesc preot, pentru că preoţii adevăraţi, pentru care preoţia este o vocaţie, o chemare, nu se plimbă în Lexus. Brânzea a stârnit valuri în presă în momentul în care a fost numit director executiv al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, din subordinea MAE. Acesta este un fel de… rai al amploaiaților plătiţi din bani publici. Ziarul Curentul a atras atenția în câteva articole în legătură cu abuzurile care ar avea loc la institutul cu pricina. Potrivit Curentul, ,,Noua conducere a institutului, în frunte cu liberala Zvetlana Preoteasa, detașată ilegal în această funcție, după cum am demonstrat cu documente, a deschis porțile institutului pentru toți lipitorii de afișe ai USL, dar și pentru odrasle cu ștaif, cum este cazul fiului deputatului Mădălin Voicu, aceștia fiind detașați de la diverse firme de patiserie și imobiliare la Institutul Hurmuzachi, care nu putea desigur funcționa fără expertiza lor. (…) De altfel, tot ceea ce se întâmplă la nivel de angajări în institut merită nu doar atenția ministrului de externe ci și pe cea a instituțiilor abilitate cu verificarea cheltuirii banului public. Cazul directorului executiv al Institutului, Nicolae Brînzea merită toată atenția, personajul în cauză cumulând în prezent această funcție de execuție cu cea de președinte al Senatului Universității din Pitești, deși în acte figurează ca fiind detașat cu totul la Hurmuzachi. Ce-i drept, niciodată nu strică două salarii, chiar dacă ai Lexus la scară, așa cum precizează Nicolae Brînzea în declarația sa de avere.”
Cu fundul în două luntri
,,După ce a fost îndepărtat de Andrei Marga atât din Ministerul de externe cât și de la Institutul Cultural Român, unde a ocupat până în aprilie 2013 poziția de secretar general, Nicolae Brînzea mai îndeplinea, în data de 24.05.2013 doar funcția de Președinte al Senatului Universității din Pitești. O funcție onorabilă, remunerată pe măsură, care se pare însă că nu-l mulțumea pe Brînzea. Fără să fie trimisă nicio cerere de detașare din partea Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, domnul Rector al Universității din Pitești, Ionel Didea (n.r. fost rector), semnează o adresă în atenția Ministerului Afacerilor Externe, în care precizează că la solicitarea personală a domnului Brînzea Nicolae, Universitatea este de acord ca acesta să încheie relații de muncă contractuale pe o perioadă determinată de 1 an (atenție: nu să se detașeze!) cu Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni. (…) Pe scurt, fără să existe o solicitare de la Institutul Hurmuzachi, cererea vine de la Brînzea, în nume personal, și acordul este dat, în clar, pentru relații contractuale pentru perioadă determinată, nu pentru detașarea domnului Brînzea. Astfel, în baza adresei Universității din Pitești, Zvetlana Preoteasa îl detașează pe domnul Nicolae Brînzea la Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, și apoi, în aceeași zi, îi dă atribuții de director executive. (…) Ca să își acopere urmele, Președintele Senatului Universității din Pitești (același domn Brînzea) a inițiat o Hotărâre de Senat, (semnată tot de el!), în data de 31.05.2013, prin care Senatul Universității din Pitești își dă
Fost vicar eparhial în Argeș, Brînzea şi-a început cariera politico-popească o dată cu numirea în funcția de ministru secretar de stat la Ministerul Culturii și Cultelor în vremea guvernării Năstase. Acesta s-a stabilit în Pitești, unde a devenit vicar și unul dintre sfătuitorii Înalt Preasfinției Sale Calinic Argeșeanul. Nu a durat însă mult până să intre în dizgrațiile ÎPS Calinic, care a intuit foamea sa de funcţii şi riscul să-i ia locul cât de curând. În plus, Brînzea ar fi apărut într-unul dintre cele mai somptuoase ritualuri de inițiere a „fraților“ aflați în Templul Supremului Consiliu de grad 33 și Ultim al Ritului Scoțian Antic și Acceptat din România. Cu toate că vicarul a negat orice implicare într-o lojă masonică, documente speciale informative ale Ordinului Cavalerilor „Rosa Cruce“ ar atesta activitatea acestuia în organizația de elită. În Buletinul Informativ al Ritului Scoțian Antic și Acceptat din România, din iulie-august 2007, Nicolae Brânzea este înfățișat, alături de frați, luând parte la ceremonia de inițiere.
Potrivit declaraţiei de avere, Brînzea este unul dintre cei mai bogaţi slujitori ai Domnului din România. Acesta este posesorul a zeci de hectare de terenuri agricole şi forestiere, deţine trei case locuit în Bucureşti şi Piteşi, alte două apartamente . Tot în declaraţia sa de avere figurează şi un Lexus.
