Încă de acum 5 ani, Federaţia Asociaţiilor Apicole din România a efectuat o analiză a mierii vândute în supermarketurile din România, constatând că această este contrafăcută în mare parte. Chiar dacă informaţia a fost făcută publică la acea dată, constatările analizei au trecut aproape neobservate. Se pare că, între timp, consumatorii au devenit mai interesaţi de calitatea produselor pe care îşi cheltuiesc banii şi de impactul acestora asupra sănătăţii.
Tabelul publicat de ROMAPIS, în care se prezintă rezultatele analizei efectuate de laboratorul ICDA-Bucureşti, pentru mierea de salcâm vândută în magazinele SELGROS şi KAUFLAND, demonstrează nivelul la care consumatorul este înşelat. Practic, mierea de salcâm propusă spre vânzare de aceşti producători nu este de salcâm sau, mai grav, nu este miere, ci glucoză industrială în amestec cu diferite proporţii din altă miere, mult mai ieftină încomparaţie cu mierea de salcâm. Doar la doi producători din cei 9 s-au găsit "urme" de miere de salcâm în proporţie de 20% (Apidava) şi 9% (Albina Carpatină). Moş Costache, ultraprezentul brand pe rafturile supermarketurilor, răsfaţă consumatorul cu miere de salcâm doar pe etichetă, oferind de fapt glucoză industrială în amestec cu miere de rapiţă.
Procedura prin care mierea e autorizată la vânzare în magazine nu protejează în niciun fel consumatorul. Pentru obţinerea certificatului de calitate, firmele duc la testare o singură proba, desigur, una perfectă. Ceea ce scot pe piaţă după obţinerea certificatului de calitate nu mai este controlat de nimeni. Pentru a-şi dubla sau tripla profiturile, aceşti producători falsifică mierea, fără scrupule.
Nu doar din supermarketuri cumpăraţi miere contrafăcută. Şi unii apicultori îşi falsifică mierea cu adaosuri de melasa şi diverse siropuri. Dau chiar albinelor această sarcina, adăugând cantităţi mari de siropuri în alimentatoarele stupilor, în perioada culesului. Albinele vor amesteca în celulele fagurilor această hrană artificială cu nectarul cules. La extracţia mierii, siropul de zahăr va da aparenţa unui produs veritabil. Îngrijorător e că chiar apicultorii cunoscuţi practică asemenea procedee.
Constantin Dobrescu, apicultor şi vicepreşedinte al Romapis a declarat pentru agrointel.ro: "Pentru a înlătura orice speculaţii dorim să confirmăm că documentul prezentat este autentic. Într-adevăr, noi, ROMAPIS am recoltat probele apoi cei de la laboratorul ICDA au făcut analizele. Dar asta s-a întâmplat cu mai bine de 5 ani în urmă. A fost şi subiectul unui articol din revista Lumea apicolă. (…). La vremea respectiva aceste informaţii au trecut fără să facă atâta vâlvă şi suntem surprinşi că după atât timp revin în actualitate (…) La târgurile apicole din această primăvară, Romapis are în plan prelevarea de probe de miere pentru analize de la expozanţi, ca să depistăm noi înşine pe aceia dintre noi care ar îndrăzni să îşi dezonoreze meseria falsificând mierea”
Deşi, doar analizele de laborator pot stabili cu certitudine compoziţia mierii, există şi câteva metode empirice prin care puteţi observă dacă aţi cumpărat o miere veritabilă.
- În primul rînd, mierea naturală are o aromă specifică plantelor din care este culeasă şi oferă o senzaţie fină când este înghiţită. De asemenea, prezintă impurităţi naturale: polen, microparticule de ceară şi uneori propolis. Are o textura fină, se prelinge şi nu face spumă. Mierea care pare a fi filtrată, conţine de cele mai multe ori sirop de zahăr, nu are aromă şi face spumă.
- Pentru că mierea naturală are densitatea de 1,4 ori mai mare decât apă, nu se dizolvă uşor. Mierea ar trebui să cadă la fund şi să nu se împrăştie rapid în apă. Cea contrafăcută are o densitate mai mică şi ar trebui să se dizolve.
- Dacă introduceţi o lingură în borcan, iar când o ridicaţi mierea curge continuu, fără să se desprindă în picături, atunci cel mai probabil mierea este naturală. Mierea de salcâm este mai fluidă în comparație cu cea de floarea soarelui sau polifloră. Cea de manâ este cea mai densă.
- Ţineţi un chibrit aprins deasupra unei linguriţe de miere. Dacă e naturală, mierea se va topi şi nu va începe să sfaraie imediat.
- Incalziti o bucată de sârmă inoxidabilă şi introduceţi-o în miere. Un produs de calitate se va lipi de metal şi nu se va prelinge înapoi în borcan când sârmă e scoasă din miere.
- Puneţi o bucată de pâine veche în miere. După 10 minute ar trebui că pâinea să fie în stare solidă, nu să se înmoaie.
- Puneţi puţină miere pe o foaie de hârtie. Dacă pată umedă se răspândeşte pe suprafaţă hârtiei, atunci mierea este contrafăcută.
- Mierea de floarea soarelui şi cea polifloră cristalizează. Dacă aţi cumpărat miere şi după 2-3 luni nu are deloc mici cristale, e posibil că această să fi fost contrafăcută. Mierea poate redeveni fluidă dacă este pusă în apă caldă, la maximum 40 de grade. Dacă temperatura apei este mai mare îşi pierde din proprietăţi (de aceea nu este indicat să puneţi miere în ceaiul fierbinte).
Din păcate, prea puțini consumatori știu că, pentru aspect comercial, mierea este topita printr-o procedura in urma careia își pierde proprietățile benefice pentru sănătate. Pentru a veni întâmpinarea așteptărilor consumatorului, mulți apicultori folosesc topitoarele de miere.
