Motivele pentru care s-au decis aceste atacuri aeriene asupra judeţului Argeş sunt neclare. Atacul din 5 mai 1944 nu avea să fie decât preambulul marelui raid din 6 mai 1944. În acest război, atât Piteștiul, cât și Câmpulungul nu constituiau obiective speciale, la momentul respectiv neavând nicio industrie de importanță strategică pentru economia războiului. Singurul obiectiv important în vecinătatea Piteştiului ar fi fost la 8 km distanță, depozitele de muniții de la Bascov. Poate și faptul că era oraşul de origine al mareşalului Antonescu ar fi putut influența deciziile comandanților anglo-americani. Cvadrimotoarele americane decolate de la bazele din sudul Italiei aveau ca ţintă prioritară pentru această zi oraşele Câmpina, Turnu Severin, Braşov, Craiova şi Piteşti.
Aceste evenimente au fost evocate de Narcis Ionuţ Gherghina, în urma unei documentări minuţioase şi îndelungate în arhivele militare şi civile, precum și prin dialogul purtat cu trăitori ai evenimentelor,sub titlul “6 mai în istoria Argeşului”.
“Pentru americani, atacarea Piteştiului a avut un preţ extrem de mic, două avioane doborâte: două la Suslăneşti şi unul la Topoloveni, fiind capturaţi 12 membri din personalul de bord al avioanelor.
De cealaltă parte, preţul a fost enorm pentru o comunitate urbană aşa de mică cum era Piteştiul. În oraş au căzut cca. 280 de bombe, "Valul nimicitor" mergând de la liceul Brătianu şi până la depoul C.F.R. A fost lovită cu precădere partea centrală şi partea dinspre râul Argeş a oraşului în locul numit Zăvoi. Străzile cel mai greu lovite au fost Tudor Vladimerescu, cu toate perpendicularele, Sf. Vineri, Regina Maria şi Piaţa Episcopiei.
Actualele cartiere Trivale, Prundu şi Găvana erau pe atunci simple comune limitrofe Piteştiului. Principala stradă a oraşului se numea Brătianu, numită pe vremuri Uliţa Boierească şi care alături de strada Şerban Vodă, fuseseră cele dintâi drumuri croite în Piteşti.
În oraş, alarma a fost dată la ora 10.45. Era zi de sâmbătă şi de târg totodată. Târgul se ţinea în zona numită Zăvoi, actualmente ştrandul oraşului, şi acolo aveau să fie numărate cele mai multe victime. Bombardamentul propriu-zis s-a desfăşurat în intervalul orar 11,45-12,00, de cca. 80 de avioane cvadrimotoare, timp suficient pentru a da naştere celei mai mari drame a Piteştiului istoria sa. Aşa cum avea să se constate ulterior, americanii nu au avut un obiectiv foarte bine stabilit, aşa că vor bombarda mai toate clădirile înalte din oraş, indiferent de instituţia pe care o găzduia – unitate militară, instituţie civilă ori spital.
Clasificând distrugerile clădirilor în funcţie de autoritatea de care era patronată s-au constatat următoarele: unităţi militare afectate: Divizia a III-a Infanterie (avariată), Regimentul I Vânători (avariat), Legiunea de jandarmi (localul în parte avariat), Spitalul militar de Zonă Interioară nr. 116 (distrus), Cercul Militar (avariat); autorităţi civile: liniile gării Piteşti (distruse), localul gării, depoul de locomotive C.F.R. (pe liniile de cale ferată au căzut 18 bombe ele fiind întrerupte de la Uzina Electrică a oraşului şi până dincolo de depoul de locomotive. A fost lovit şi podul peste râul Argeş din satul Bănănăi ce făcea legătura dintre Piteşti şi Goleşti, circulaţia restabilindu-se însă în 48 de ore), biserica Sf. Nicolae (distrusă în parte), şcoala primară C.F.R.(distrusă), dispensarul C.F.R. (distrus), cazarma gardienilor publici (avariată), abatorul comunal (distrus); Instalaţiile oraşului: conducta de apă spartă în foarte multe locuri (nefuncţională), lumina electrică (nefuncţională), telefoanele în oraş (nefuncţionale), cele interurbane reparate numai parţial. Clădiri şi întreprinderi particulare: fabrica Ţesătoria Română (parţial distrusă), atelierele Nicht (distruse), atelierele Schweitzer (distruse), case particulare complet distruse 156, case parţial distruse 163, case avariate 250, case arse 5, case nelocuibile din cauza avariilor uşoare 256.
Valoarea tuturor pagubelor ce nu formau obiective militare cauzate de aviaţia anglo-americană în ziua de 6 mai se ridica la 1.975.000.000 lei pagube imobiliare, 55.000.000 lei pagube mobiliare şi 65.000.000 lei pagube în mărfuri. Totalul pagubelor se ridica la 2.095.000.000 lei
Astfel, în urma bombardamentului asupra oraşului Piteşti au fost distruse total, parţial, avariate şi devenite nelocuibile din cauza avariilor uşoare 830 de clădiri, adică 18% dintr-un total de 4500 de clădiri particulare şi de stat. Procentajul bombelor căzute pe obiectivele nemilitare, faţă de obiectivele militare dintr-un total de 280 de bombe aruncate asupra oraşului era de 2,8% căzute pe obiectivele militare şi de 97,2% căzute pe obiective nemilitare (case de locuit). Populaţia devenită sinistrată în urma acestui eveniment număra 4.150 oameni, adică 14% dintr-un total de 30.000 de locuitori. Concluzia desprinsă de autorităţi a fost aceea că bombardamentul nu a fost executat din punct de vedere militar, ci din punct de vedere al terorizării populaţiei.
După 15 minute de bombardament, Piteştiul îşi număra victimele. Au fost înregistraţi 191 de morţi, dintre care 94 bărbaţi, 68 femei şi 29 copii. Din cei 94 bărbaţi ucişi 13 erau militari şi un ofiţer, 2 subofiţeri şi 10 grade inferioare; au fost rănite 119 persoane, dintre care 40 bărbaţi, 60 femei şi 19 copii. Au fost pansate şi lăsate la domiciliu 453 de persoane.
Alarma în oraşul Piteşti a încetat la ora 14.30.
Însă aceasta era situaţia doar pentru oraşul Piteşti. În comuna Găvana au căzut 102 bombe, dintre care câteva în sat. Au fost distruse 8 case şi s-au înregistrat 3 morţi şi 10 răniţi. În comuna Prundu au căzut 15 bombe, distrugând o casă, avariind alte 5, făcând un mort şi 3 răniţi. În comuna Valea Ursului, satul Glâmboc, au căzut 15 bombe omorând doi copii şi rănind pe un altul, distrugând complet două case şi avariind alte 5.În comuna Drăganu au fost aruncate 7 bombe, dintre care două nu au explodat.
În urma luptelor aeriene au fost doborâte două avioane americane, unul în apropiere de comuna Suslăneşti şi unul în comuna Topoloveni. Amândouă au fost opera slt. Constantin Baltă din cadrul Şcolii de Vânătoare pe avioane de război de la Braşov. În scurta-i activitate de război, acest tânăr aviator făcuse dovada în nenumărate rânduri a deosebitei sale priceperi şi a spiritului său de sacrificiu, motiv pentru care poseda decoraţia "Crucea de Fier" calasa a II-a şi fusese propus pentru decorarea cu Ordinul "Virtutea Aeronautică" cu spade clasa Crucea de Aur.
Datorită acestor două victorii, au fost prinşi 12 aviatori americani: 6 în comuna Budişteni, 2 în comuna Lăicăi şi 4 în comuna Jugur.Ca materiale lansate au fost găsite 23 de rezervoare de benzină goale.
Într-o "Situaţie" a Primăriei Piteşti se arată că majoritatea populaţiei oraşului s-a dispersat în comunele vecine, din această cauză încasările reducându-se simţitor. Tot datorită bombardamentelor, târgurile săptămânale se închideau la ora 10, sătenii nemaivenind la târg pentru tranzacţiile de vite.
Datorită acestui nefericit eveniment, populaţia Piteştiului, ca de altfel şi cea din celelalte oraşe ale ţării, avea să petreacă, ziua naţională din data de 10 mai (ziua declarării independenţei statale în 1877) în doliu.”
