După ce a precizat că nu sunt îndeplinite toate criteriile pentru ca Avocatul Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la controversata Ordonanţă de Urgenţă nr. 13, Victor Ciorbea s-a răzgândit. A declarat că şi-a reevaluat poziţia după ce a primit şi solicitarea din partea procurorului general. Vă redăm, mai jos, declaraţiile lui Victor Ciorbea, făcute în urmă cu câteva minute.
,,Am primit aseară de la procurorul general o scrisoare prin care mă roagă să iau în calcul unele critici de neconstituţionalitate. Am avut în vedere acest document, dar şi altele şi am decis să ridic excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de Urgenţă numărul 13. Aceasta va pleca în câteva minute la Curtea Constituţională. Îi mulţumesc domnului preşedinte pentru precizarea acelui precedent.
Am constata că avem calitate procesuală activă de a ridica excepţia de neconstituţionalitate. O parte a ordonanţei a intrat în vigoare în noaptea de miercuri, iar cealaltă va intra peste 10 zile. În legătură cu criticile de neconstituţionalitate, am reţinut-o pe cea ce vizează elemente extrinseci OUG. Ea se referă la neîndeplinirea cerinţelor referitoare la existenţa urgenţei şi a cadrului excepţional pentru care să fie nevoie de OUG. Guvernul menţionează că urgenţa e cerută de o directivă a UE, însă termenul este în 2018, deci nu este nicio urgenţă.
De asemenea, Curtea Constituţională a precizat că se justifică OUG doar dacă se declanşează procedura de infringement, ceea ce nu e cazul. Legat de abuzul în serviciu, e adevărat că avem decizia Curţii Constituţionale şi, prin OUG, s-a ţinut seama de cerinţele Curţii. Dar, în OUG se foloseşte, se adaugă, se menţionează, se face trimitere şi la vătămare gravă, certă sau efectivă a unei persoane fizice sau juridice, ori prejudicial e mai mare de 200.000 de lei. În schimb, Guvernul nu defineşte ce înseamnă această vătămare gravă, prin urmare apare încă un element de incertitudine care e contrar cerinţelor în materie de legiferare penală.
Un alt aspect vizează faptul că în OUG se spune că suntem în prezenţa abuzului în serviciu doar dacă avem o încălcare a legii strict senso. Ori, din diverse decizii ale Curţii Constituţionale reiese clar că trebuie avută în vedere ascepţiunea largă, deci şi acele încălcări ale unor hotărâri de Guvern şi alte feluri de hotărâri ce reprezintă acte normative şi legi în sens larg. A limita abuzul în serviciudoar la încălcări ale legii şi OUG şi nu şi ale celorlalte hotărâri, înseamnă a scoate de sub sancţiunea penală activitatea întregii administraţii din România.”