Circulă acum pe net o informaţie cu caracter… viral despre o cetăţeancă din America, Allison Kimmey, care i-ar fi servit fetiţei ei o lecţie de morală. Pe scurt, fetiţa cu pricina, supărată că mamă-sa a trimis-o acasă de la piscină, i-a replicat acesteia că este… grasă. Iar mama i-a ţinut o lecţie de dirigenţie ce a mers la sufletul tuturor doamnelor plinuţe, spunându-i micii… obrăznicături că… ,,Nimeni nu este gras. Nu este ceva ce poţi fi. Dar este adevărat că am grăsime. Cu toţii avem grăsime. Este cea care ne protejează oasele şi muşchii.”.
Într-adevăr, grăsimea e bună, numai că diferenţa o face cantitatea în cazul de faţă. Peste anumite bareme, încep problemele cu circulaţia, cu inima, colesterolul îţi joacă feste, plus alte complicaţii de ordin metabolic, dar şi psihic. Dar nu despre asta voiam să discut. Mă uitam cu câtă naturaleţe Kimmey asta din America şi-a postat pe reţelele de socializare fotografii din vacanţă, de pe plajă. Abătută cu vreo 15-20 de kilograme de la ideal, nu i-a fost o secundă jenă să se arate, chiar şi aşa, cu celulita dansând pe picioare şi burtica de mămică răsfrântă peste slipi. Cam aşa arată trei sferturi dintre femeile României care nici moarte nu s-ar imortaliza în costum de baie, la plajă, considerând celulita o mare ruşine, iar kilogramele în exces un lucru nedemn. Ele se pozează mai de la bust în sus, eventual de la pălărie în sus…
Şi iar mă uit la fotografiile cu Kimmey asta şi îmi spun că aşa trebuie să arate cea mai frumoasă mămică de pe pământ. Fireşte că mămica, dacă nu se mai simte bine în pielea sa, ar fi ideal să mai dea jos un 10 kilograme, dând astfel fiicei şi un exemplu de voinţă şi de viaţă ceva mai sănătoasă, dar din punct de vedere estetic imaginea îmi pare minunată.
