Simona Brătulescu, vicepreședinte al Consiliului Județean Argeș, a participat, miercuri, la dezbaterea care a avut loc la Palatul Parlamentului pe marginea planului de acțiune privind managementul efectivelor de urși din România, pentru următorii 10 ani.
,,Subiectul este unul delicat și a iscat numeroase controverse: pe de o parte se află asociațiile de protecție a animalelor, care se tem că introducerea unei cote de vânătoare va duce la unele abuzuri, iar pe de altă parte… cetățenii, care se tem pentru viața lor și sunt terorizați de prezența urșilor în propriile gospodării. La mijloc se află autoritățile de la Ministerul Mediului, care au încercat să găsească acea cale de mijloc: să protejeze și populația de urși bruni din țara noastră și să o mențină în niște cote care să nu-i afecteze existența, dar să asigure și protecția cetățenilor.
S-a spus că acest plan de măsuri nu ar merge la cauză, ci ar viza efectele. Din păcate, așa este, numai că, ajunși în acest punct, nici nu se poate altfel. Defrișările abuzive au lăsat fără ,,casă" multe populații de urși care, la rândul lor, au venit peste casele și gospodăriile oamenilor. În egală măsură, Ministerul Mediului vizează și un plan masiv de reîmpădurire a României, dar pentru a se naște o pădure, e nevoie de mulți ani. Până atunci, până când vom ajunge să reparăm parte din distrugerile făcute tot de mâna omului, trebuie să asigurăm protecția cetățenilor. În Argeș, nu puține au fost cazurile în care viața oamenilor a fost pusă în pericol, iar, ca autoritate, când ai în balanță viața unui om și pe cea a unui urs, nu ai decât o singură variantă de ales. Avem obligația, însă, ca din această experiență să fi învățat ceva: anume că natura reacționează atunci când nu o respecți. De aici și numeroasele cazuri de urși care ajung în comunitățile umane, de aici și alunecările de teren, de aici și inundațiile care provoacă pagube din ce în ce mai semnificative ș.a.m.d.. Lecția responsabilității este cea pe care trebuie să o învățăm fiecare în parte, autorități sau simpli cetățeni." a declarat vicepreședintele Simona Brătulescu.
Potrivit planului de acțiune întocmit de către Ministerul Mediului, pentru conservarea populației de urs brun din România vânătoarea ar urma să se facă în cadrul sezoanelor de vânătoare stabilite prin legislația în vigoare, acolo unde densitățile populației de urs brun sunt mai mari decât efectivele optime. Nivelul maxim de intervenție în populația de urs brun se va stabili anual, până la nivelul sporului natural și chiar peste acesta.
În zonele în care s-au produs pagube sau populația a fost atacată, situațiile concrete ar urma să fie analizate de o comisie de specialiști, din care să facă parte și reprezentanți ai Agențiilor locale pentru Protecția Mediului și/sau Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatele județene. Acestea ar urma să decidă, punctual, măsurile care se impun: fie vânarea exemplarelor, fie relocarea acestora.
Actualul Guvern dă, din nou, drumul vânătorii de trofee, cu o viteză fără precedent, în condițiile în care nu se știe exact câți urși avem în România – acuză Gabriel Păun, președintele Agent Green, organizație neguvernamentală pentru protecția mediului.
Acesta susține că Planul de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România ,,este un document planificativ realizat în grabă, sub presiunea factorilor interesați de reluarea activității de vânătoare a urșilor și de reîntregirea veniturilor generate din vânzarea trofeelor de urși în străinătate”.
În opinia președintelui Agent Green, ,,planul de acțiune prevede ca vânătoarea să fie principala măsură de management a speciei de urs în România. Potrivit documentului, extragerea surplusului populațional pe sexe și clasă de vârstă, prin acțiuni specifice de vânătoare se va realiza, anual, în cadrul sezoanelor de vânătoare, la un nivel maxim de intervenție care se va stabili până la nivelul sporului natural, și chiar și peste acesta. O măsură absolut aberantă, adică să dea drumul la vânătoare la o specie la care nu știm câți sunt și chiar peste sporul natual al acestei specii… Deci, mai mulți urși decât se nasc pui în fiecare an”.
Deși relocarea ar fi cea mai agreată soluție de către asociațiile de animale, ,,dechiderea celorlalte țări pentru a primi spre relocare urși din România nu este deloc mare. Din contră! Potrivit ministrului Mediului, s-au făcut mai multe adrese către ambasade ale țărilor din Uniunea Europeană, prin care ne arătam disponibilitatea de a oferi familii de urși, pentru relocare. Majoritatea răspunsurilor au fost negative, fiind oferite următoarele motivații: au suficiente efective de urși; teama ca o populație mai numeroasă de urși să nu le afecteze turismul; teama ca populația să nu aibă, pe viitor, de suferit." mai precizează Simona Brătulescu, vicepreședinte CJ Argeș.
