*Ce ne-au adus alegerile europarlamentare și prezidențiale din 2009 și 2014 și ce putem învăța din acestea
*Astăzi, alegerile europarlamentare ale lui 2009
Anul acesta va fi unul de foc, e an electoral, an cu două scrutinuri – europarlamentare și prezidențiale – a căror miză este crucială pentru mulți dintre actorii politici. Ba chiar și pentru noi, cei care urmează să alegem cu cine va continua să ne fie rușine de aici înainte, căci tare mi-e teamă că nici de data aceasta nu vom îndrăzni să credem că merităm ceva mai bun. De ce? Pentru că merităm ceea ce suntem. Dar să lăsăm filosofăreala sterilă deoparte și să intrăm în subiect, iar abordarea pe care vi-o propun este aceea de a privi spre trecut, spre ultimele două scrutinuri electorale, pentru că se spune că doar învățând din greșelile trecutului putem să avem speranța la un viitor ceva mai rezonabil. E drept că, uitându-mă spre anii electorali 2009 și 2014, am avut impresia că mă întorc într-un ev mediu al politicii, în care fiecare partid se concubina cu fiecare, cu rapiditatea cu care o prostituată trece la următorul client, un ev mediu în care mesajul era unul atât de imbecil, de precar, încât îți oferea imediat măsura disprețului politicienilor față de proprii alegători. E evident că din acest ev mediu nu am ieșit nici acum, ba chiar din anumite puncte de vedere lucrurile sau înrăutățit. Însă dacă scenariile lui 2009 și 2014 se vor repeta, atunci anul acesta va trebui să vedem explodând dosare cu impact puternic asupra rezultatelor. S-a întâmplat în 2009, când dosarul ,,Mită pentru arbitri" a cutremurat o țară întreagă, cu repercusiuni directe și în pușculițele de partid și s-a întâmplat și în 2014, atunci când coloșii Constantin Nicolescu și Tudor Pendiuc au fost clintiți, pentru prima oară, de pe soclu. Se va întâmpla, oare, și în 2019, an în care justiția a fost supusă unui asediu fără precedent?…
Alegeri europarlamentare 2009 – Analfabeții cuceresc Europa
Ca să intrăm în atmosfera acestui an, acesta debuta cu o tensionată împărțire de cașcaval. La guvernare se afla, de puțină vreme, coaliția PSD+PD-L, iar Constantin Nicolescu, pe atunci președinte al CJ Argeș și al PSD, se chinuia să-l prindă pe Cristian Boureanu, lider al PD-L Argeș, să facă împărțeala de directori de deconcentrate. Boureanu, însă, era în amoruri cu Valentina Pelinel, așa că drumurile sale dese către New York îl exasperau pe mult mai operativul Nicolescu. Iani Popa, încă prefect la început de 2019, își plângea în palme ultimele zile apolitice. Marcel Proca avea să-l înlocuiască foarte curând. La partide, veselie mare! Adrian Miuțescu era președinte la PNL Argeș și combătea tot ce prindea. Ion Mânzână (actual pesedist de frunte) părăsise de ceva vreme PRM și era președinte la PC. Dănuț Bulf (actual președinte PMP), era pe atunci vicepreședinte la PC, după ce tocmai părăsise PNG. Cât despre Marian Fulga (eșuat prin ALDE în prezent), era pe cai mari la PRM și anunța tăieri de capete prin partid. La Primăria Pitești, Tudor Pendiuc și Cornel Ionică erau legați de un lanț al iubirii trainic și aparent indestructibil. Ca și cum timpul ar fi stat în loc, Ion Georgescu, primar al Mioveniului, îl bătea la o tablă pe deputatul PSD Ion Burnei (actual pensionar PSD).
*Alegerile europarlamentare – meci de pregătire (aproape amical) pentru prezidențiale
Deși lumea politică argeșeană era preocupată de împărțirea influențelor și a posturilor (spre disperarea liberalilor care își luau la revedere de la cașcaval, iată că primul vestitor ale alegerilor europarlamentare ajunge în județ: Victor Boștinaru. Deja europarlamentar PSD încă din prima legislatură, acesta organizează aici tot felul de conferințe, de întâlniri formale și informale, cu sau fără fast, în spații mici, în spații mari, ca la carte. Se vede că omul își mai dorește un mandat și că îi este și pe plac lui Constantin Nicolescu, cel care se străduiește să-l omenească și să-i fie o gazdă bună pe perioada campaniei.
După aceeași rețetă a conferințelor, a simpozioanelor, a lansărilor de carte, vin în Argeș Corina Crețu și Adrian Severin, acesta din urmă prorocind savant: ,,Uniunea Europeană riscă să se prăbușească!". Probabil că i se arătase Brexitul în vis, dar nu și viitoarea luare de mită de care urma să fie acuzat. Deputatul Mircea Drăghici, băiat de viitor, știa că tot la centru se învârte șmecheria, așa că se învârte de o poziție de membru în ,,echipa tehnică" de la București, de unde se laudă că pregătește pentru campanie 2.500 de activiști, așa, ca de încălzire. Pe prefectul Proca nu-l stingherește nici pe departe apoliticul funcției sale, așa că, sub pretextul audiențelor în teritoriu (un fel de flacără centenară), propăvăduiește la sate și orașe Europa social-democrată.
La PNL, blazarea se instalase iremediabil. Oamenii deja se vedeau perdanți, așa că, în loc să pună osul la treabă, se jeleau preventiv că PSD va sacrifica hectare de grătare și butoaie de bere pe altarul alegerilor. Teatral, senatorul Mircea Diaconu se plângea că PSD lipește afișe electorale până și la stâne, în vârf de munte, ca să convertească și urșii la social-democrație. Ca o ironie a sorții, liberalul Cristian Bușoi, locul 5 pe lista pentru PE, se plânge într-o conferință de presă la Pitești că activitatea DNA ne poate lăsa fără fonduri europene, că anchetele au iz politic și că spectacolul mediatic dăunează instituției. Deh, statul paralel nu prea mânca șorici cu liberalii. Altfel, peneliștii argeșeni se lăudau cu cel mai tânăr candidat la europarlamentare, Andrei Moșteanu, pe locul 36, din 33 de posturi de europarlamentar ce reveneau României. Cum s-ar spune, copilul juca pe banca de rezerve.
Ceva mai sprințar, bătrânul Dumitru Cosmescu își înfipsese placa în listă la poziția 22. Tot neeligibilă, ce-i drept, dar Cosmescu s-a folosit de campanie ca să emită niște considerații de valoare inestimabilă care nu au interesat decât pe contabilele care au rupt factura în contul lor. Ca să marcheze aceste alegeri, în lipsa unor oaspeți mai de soi de la centru, liberalii au luat-o la pas prin județ (nu prin tot județul!), ba chiar au stat de vorbă și cu pensionarii, ceea ce s-a dovedit a fi o mare risipă de timp și energie.
La PD-L, vestea că Traian Băsescu vrea s-o facă pe fie-sa cea mică europarlamentar a căzut ca un trăsnet, căci oamenii au trebuit să rupă din votul lor și pentru ca EBA să învingă din postura de independent. Ca să pună vot pe vot, Cristian Boureanu s-a dat jos din zgârie-norii de la New-York și a ajuns cu echipa de campanie și la Jugur, să urce oile la munte. Mai mult, împreună cu premierul Emil Boc, a cântat pe scenă împreună cu Maria Dragomiroiu, iar filiala sa nu a ratat nici măcar o zi de comună, flancând la paritate echipa de campanie a PSD. Evident, nu putea concura cu Constantin Nicolescu, cel care, în paralel, semna într-o veselie contracte pentru asfaltări de drumuri, pentru ca primarii să nu intre cu depresii în campanie.
Braț la braț prin Pitești defilau Vadim Tudor și Gigi Becali, candidați și ei, pe lângă care Marian Fulga dădea vioi din coadă.
Ca strategie de campanie, PSD și PNL decid să-și anunțe și candidatul la președinție – Mircea Geoană, respectiv Crin Antonescu -, pe care îi plimbă ca pe sfintele moaște prin județ, pe post de locomotivă.
Săraci în idei, PSD și remorca sa PC ies la înaintare cu sloganul ,,Alege bine!", în timp ce PD-L îl scoate de la naftalină pe Theodor Stolojan care ne promite să ne fie ,,La bine și la greu". Reprezentanți ai lumii capitaliste, liberalii atacă și ei cu… ,,Bani pentru români. Bani europeni".
În paralel cu campania, Argeșul era zguduit de dosarul ,,Mită pentru arbitri". Cornel Penescu, Liviu Făcăleață și Cristian Libertatu făcuseră potecă la DNA. Știrile din zona politică aproape că fuseseră depășite de cele care anunțau audieri, rețineri, puteri în libertate sau arest la domiciliu. Oamenilor politici, înlănțuiți și ei prin văzute și nevăzute fire de omul de afaceri Cornel Penescu sau Cristian Libertatul, pe atunci șef al OPC, le tremurau izmenele. Era pentru a doua oară, căci cu un an înainte, anul alegerilor parlamentare, județul era cutremurat pentru prima dată în mod serios de dosarul ,,Mafia permiselor".
*Rezultate, concluzii și țapi ispășitori
,,PRM și PNG, înaintea PNL, la Pitești!" – cu asta am rămas din alegerile europarlamentare ale lui 2009. Liberalii au suferit, astfel una dintre cele mai jenante rezultate de la apariția lor ca partid politic. De asemenea, EBA intră în PE, la fel și Gigi Becali, care completează penibila garnitură. În cifre, lucrurile arătau cam așa: PSD+PC – 31,87%; PD-L – 29,71%; PNL – 14,52%; UDMR – 8,9%; PRM – 8,65%; EBA – 4,22%. Ca atare, PSD obține 11 mandate, PD-L – 10, PNL – 5, UDMR – 3, PRM – 3. În timp ce la PSD se sărbătorește cu rezerve, căci PD-L le-a suflat rău în ceafă, la PNL se caută și se găsesc rapid vinovații. ,,În Argeș au fost fraude masive, avem trădători în partid!" acuză Adrian Miuțescu, al cărui scaun începuse să fie adulmecat de fostul prefect Iani Popa. Îmbătat de fericire că tribunul i-a intrat în PE, peremistul Marian Fulga își anunță candidatura la Primăria Pitești. 144.285 argeșeni se prezentau la vot, din 540.000 din câți erau așteptați la urne!
Citiți analiza completă în săptămânalul Ancheta de săptămâna aceasta!
