,,Conversații cu Regele Mihai" – cartea lui Stelian Tănase a ajuns săptămâna trecută și la Pitești, cu tot cu autor. O carte document, o carte care ocupă un gol imens în sitoria noastră mutilată de către regimul comunist, o carte absolut obligatorie măcar pentru profesorii de istorie. Cât despre autor, am descoperit un tip ferm, organizat, punctual, de o seriozitate care poate inhiba… Dar deschis și agreabil în dialog. Vă invit și pe voi să vă alăturați discuției și să meditați la ceea ce Stelian Tănase propune drept variantă la România actuală, un proiect eșuat din punctul său de vedere. Și nu numai al său…
*Nu am avut privilegiul să-l cunosc pe Regele Mihai, probabil că prea puțini se pot lăuda cu asta. Intuiesc, totuși, că era o fire extrem de selectivă. Cum ați ajuns să îi câștigați încrederea și să fiți cel căruia îi încredințează astfel de mărturisiri extrem de importante pentru memoria istoriei?
**În anul 1990 eram redactor-șef la Revista 22, iar ambasadorul nostru de la Paris, Alexandru Paleologu, mi-a dat un telefon și m-a invitat la Paris să îl cunosc pe Rege. Lucrurile erau aranjate ca Regele să vină la București, dar autoritățile s-au opus și atunci și-a schimbat destinația și a spus că dorește să meargă la comunitatea românească de la Paris. Am fost la Biserica Românească de la Paris, am asistat la slujbă, i-am fost prezentat… După slujbă a urmat o întâlnire cu apropiații în Casa Parohială și, la un momentdat, pentru că mulți s-au retras – erau obosiți, era după miezul nopții -, m-am trezit singur cu Regele. Și am stat până dimineața de vorbă.
*Trebuie să fi fost și o chimie…
**Poate a fost și o chimie. Eu eram foarte dornic să îl cunosc, iar Majestatea Sa era foarte interesată de realitatea din țară. Îmi punea foarte multe întrebări: cum a fost la Revoluție, care sunt forțele, cu cine se confruntă, ce șanse ar avea un regim monarhic-constituțional? Culegea informații. Bănuiesc că acest exercițiu îl făcea cu multă lume, nu numai cu mine. Voia să își facă o imagine cât mai exactă despre ceea ce se întâmpla în România. După acest moment, l-am mai întâlnit la Paris, tot în comunitatea românească, parcă în toamnă și, de asemenea, l-am întâlnit la Versoix și apoi în țară, când a putut să vină, la București și la Sinaia. În timpul acestor întâlniri aveam discuții îndelungate, pe diverse subiecte: unele strict personale, mă întreba ,,Ce mai faceți?", sau despre istoria României, despre politică… Eu îl întrebam despre episoade precum momentul abdicării sub amenințarea comuniștilor, despre tot felul de detalii care nu apar în cărțile de istorie. Eu, în toată această perioadă, lucram în arhive, pentru că eram un pasionat cercetător.
*Înainte ca Regele să vă încredințeze tot felul de informații amănunțite despre momente controversate din istorie, aveați o altă perspectivă asupra lucrurilor?
**Aveam, pentru că nu erau destule materiale publicate, cărțile erau cele comuniste pe care le știm, care aveau menirea să ne spele creierele, dar începusem să găsesc destulă informație autentică în arhive. Începusem să pun îndoieli în privința formei republicane, dar mai ales începusem să am destule cunoștințe despre regii noștri. Începusem, așadar, să am anumite informații care mi-au schimbat gândurile pe care le aveam prin anii '70-'80. La un momentdat, la vreo 15 ani de la povestea asta, după ce se instalase la Palatul Elisabeta, i-am propus Regelui: ,,Hai să continuăm discuțiile noastre, dar să rămână!"
*Ați conștientizat, așadar, cât de important este ca mărturisirile Regelui să rămână într-o formă care poate fi accesată de către toți cei interesați.
**Exact. Atunci, însă, nu i-am propus să facem o carte, mă gândeam mai degrabă la niște mărturii video, căci am acasă un fond destul de consistent. Eram deja convins de importanța Regelui Mihai în istoria României, iar ca ziarist și istoric înțelegeam ce multe și importante lucruri are de spus fostul suveran. S-a făcut această înregistrare, cu două camere video, în curs de o săptămână, la Palatul Elisabeta și a rămas acest material, așa cum am convenit, într-un sertar. Nu era destinate publicității. Poate cel mult mă gândeam să facem un film. Regele, însă, nu a fost de acord, pentru că avea o problemă cu montajul. L-am văzut neîncrezător, așa că nu am insistat. După moartea sa, la 5 decembrie 2017, a început transcrierea acestor DVD-uri. Material mult! Elena Vijulie, între timp Tănase, că s-a măritat cu mine, a transcris. A fost o muncă extraordinar de dură, foarte minuțioasă, care cere mult devotament și sacrificiu și care s-a terminat toamna trecută. Împreună cu Editura Corint, am trecut la partea redacțională și am terminat la timp în așa fel încât, pe 4 decembrie, cu o zi înainte de împlinirea unui an de la dispariția Majestății Sale, cartea s-a lansat la Atheneul Român. Cam aceasta este povestea cărții.
,,Atunci când ne este greu și suntem într-o situație dificilă, ne întoarcem la Regele Mihai"
*Vorbeam acum ceva minute cu Octavian Sachelarie, directorul Bibliotecii Județene, și îmi spunea că această carte ar trebui să se afle în fiecare școală din România.
**Am aceeași părere. Această carte și-a propus să umple un gol pentru că, dacă vă amintiți, atunci când Regele s-a prăpădit, mii de oameni s-au recules la catafalcul său. În interviurile luate de televiziuni – iar televiziunile au făcut o treabă foarte bună atunci – multă lumea spunea că… nu a știut cine a fost Regele Mihai. Oamenii abia atunci își dădeau seama pe lângă cine au trecut și își exprimau regretul. ,,Numai minciuni ni s-au spus!" se plângea cineva. Cartea are acest scop de a lămuri lucrurile.
*Astăzi, ce învață elevii din cărțile de istorie?
**Astăzi, elevilor ori li se spun foarte puține lucruri, ori informațiile sunt incomplete sau false. Nici măcar cei care studiază istoria recentă nu sunt bine puși la punct. Ar fi bine ca școlile să facă comenzi pentru bibliotecile școlare, dar asta nu depinde de mine și nici nu vreau să fac vreo sugestie pentru vreo instituție. Oricum, profesorii de istorie, cel puțin, ar trebui să o citească.
*Regele s-a prăpădit, a avut parte de o înmormântare demnă de un suveran, românii s-au recules, l-au plâns, după care s-au întors la gâlceava de zi cu zi… Ce reverberații mai poate avea modelul Regelui Mihai?
**Atunci când ne este greu și suntem într-o situație dificilă, ne întoarcem la Regele Mihai. Am văzut asta, în ultimii ani, de atâtea ori. Și când era în viață și a mers la Parlament, și când s-a prăpădit și am văzut transfigurarea oamenilor, dar și după aceea. Mulți spun că soluția este tot monarhia constituțională.
*Monarhie cu actuala… Casă Regală?…
**Aici am două păreri… Una este că nu e obligatoriu să se aleagă rege din actuala generație sau din actuala formulă, tocmai pentru că este contestată. Au fost certuri, lumea nu prea înțelege ce se întâmplă cu prințul Nicolae, nici măcar monarhiștii între ei. În momentul acesta, șeful casei Regale este Margareta. Ca atare, eu îi sunt obligat ei. Dacă ei vin cu altă soluție, voi face același lucru ca toți cei implicați în această poveste. Eu nu fac politică în chestiunea asta, nu am păreri, propuneri, proiecte, e problema Casei Regale, iar eu sunt obligat, cu devotamentul meu, față de monarhie. Pe de altă parte, nu cred că avem o problemă să avem o Regină pe tron. Adică Regina Elisabeta este bună în Marea Britanie, o țară mult mai încurcată și mai grea decât România, noi de ce nu am avea-o pe Margareta pe tron? E o întrebare…Sau vrem numai bărbați, suntem macho?
*Mi se pare, poate mă înșel, că nu se mai poartă monarhia, că nu mai e în trend. Astăzi e pe bază de patriotism, pe bază de… afară cu dușmanii poporului din țară…
**Și regii sunt patrioți, mai patrioți decât noi. Cred că ar trebui să medităm și să reluăm această discuție, mai ales că România este un proiect eșuat. A avut două republici: o republică bolșevică după abdicarea Regelui, care s-a terminat dezastruos într-o Revoluție sângeroasă, iar după 22 decembrie avem așa-zisa republică FSN-istă, care este tot de inspirație rusească: Iliescu, Bârlădeanu, Brucan, Roman, Militaru și ceilalți… După 30 de ani, ce constatăm? Că avem 4 milioane și ceva de români care au plecat probabil definitiv din țară. Este cel mai mare exod pe timp de pace din Europa! Acesta este un eșec uriaș pentru care văd că politicienii noștri nu dau socoteală. Nici măcar nu vorbesc despre asta, dar este în mod esențial vina lor că românii pleacă, pentru că nu mai au încredere în politică, nu mai au încredere în felul în care sunt conduși. Nu mai văd viitorul lor legat de România! Și atunci, constatând acest eșec, de ce nu ne-am gândi că formula monarhistă ni se potrivește mai mult? Cât a funcționat, această formulă a făcut atât bine în România. Perioada cea mai de progres, perioada cea mai bună a țării noastre a fost sub monarhie. Atunci eram cu adevărat o țară europeană, deschisă.
,,România este prizoniera acestei clase politice!"
*Ați întrebat statul paralel dacă este deschis la sugestia asta, pentru că el înțeleg că decide absolut tot în România?
**Statul paralel își schimbă componența tot timpul. Avem, spre exemplu, cazul Laurei Codruța Kovesi, care a fost în statul paralel, cu Oprea, cu Coldea, cu Ghiță, și acum nu mai este în statul paralel, pentru că s-au certat între ei și au luat-o care-încotro. Așadar, acum este în afara statului paralel și îl combate. Problema este dacă opinia publică este destul de hotărâtă ca să impună o formulă monarhică și dacă elitele, ca în 1866, când l-au adus pe Carol I, se vor înțelege asupra acestei formule. Dacă noi votăm, mâine, în Parlament, că facem monarhie și o avem regină pe Margareta, sau invităm pe Charles sau pe altcineva, se poate rezolva în 24 de ore. Problema este că nu există această voință politică, pentru că politicienii ar pierde, jaful României s-ar opri.
*Monarhie peste aceeași clasă politică? Cum ar putea funcționa în România?…
**Mă gândesc că la un momentdat se vor gândi și să mobilizăm țara și să o ducem pe un drum mai fructuos… N-aș vrea să-i condamn definitiv pe politicienii noștri, e posibil și un astfel de moment. Deocamdată problema este că fură de 30 de ani, că au făcut averi colosale…
*…și că nici în ruptul capului nu vor să accepte că trebuie să facă pușcărie pentru asta!
**Nu vor să facă pușcărie, vor să rămână și cu averile, să-și continue și carierele… Nu vor să se închidă robinetul și nici să vină alți oameni, mai onești, mai deștepți… România este prizoniera acestei clase politice! Din păcate, România a ratat o mare șansă imediat după Revoluție, pentru că FSN nu doar că nu l-a invitat pe Rege ca să discute despre soarta și viitorul României, dar nu l-a lăsat să intre nici măcar în țară. Abia acum lumea înțelege cum a fost păcălită în 1990 de către cei care au vrut să se mențină în continuare la putere.
*Cum privea spre viitor Regele Mihai?
**Cu multă încredere.
*Pe ce și-o întemeia?
**Avea încrere în om, în talpa țării, în omul simplu.Și să știți că nu era un optimist, era un om realist și avea încredere că binele va ieși la suprafață.
*Înțeleg că dacă ar mai fi trăit, Corneliu Coposu ar fi bătut palma cu PSD pentru că…. România merită mai mult. Mă gândesc că și Regele, patriot fiind, ar fi făcut la fel…
**Niciodată! L-am cunoscut bine și pe Coposu. Era privit ca fiind cel mai mare dușman și nu ar fi mers niciodată alături de forțele post-comuniste. El a înțeles exact că drumul României este Occidentul.
