Alegerile parlamentare au reprezentat un proces competitiv, cu opțiuni electorale multiple. Autoritățile au organizat procesul eficient, dar mai multe reglementări esențiale au fost publicate târziu și nu au fost comunicate eficient. Deși eforturile autorităţilor de a da alegătorilor carantinați și izolați posibilitatea să voteze au fost mai vizibile decât la alegerile locale, legislația electorală și-a arătat limitele.
Sistemul electoral şi cadrul legislativ
În lipsa unei cadru legislativ unitar, consolidat într-un Cod Electoral, legislația rămâne fragmentată şi complexă, cu un potențial ridicat de a crea confuzie atât în rândul alegătorilor, cât și în rândul celor implicați în organizarea alegerilor. Legislația primară a fost completată de numeroase hotărâri ale Autorităţii Electorale Permanente și Biroului Electoral Central. Legea electorală nu menţionează nicio cale de contestare a deciziilor BEC în justiţie. Anumite prevederi legale referitoare la formarea birourilor electorale au fost modificate de mai multe ori, cu puţin timp înaintea alegerilor, contrar standardelor internaționale.
Data alegerilor a fost subiectul unei dispute politice și legislative intense; legislația care prevedea stabilirea datei alegerilor de către Guvern a fost modificată pentru a permite Parlamentului să decidă când vor fi organizate alegerile. Legea nu a fost promulgată de către Președinte, iar hotărârea de Guvern prin care s-a stabilit data alegerilor a rămas în vigoare, dar acest context a generat instabilitate și neclaritate cu privire la implementarea calendarului electoral.
AEP, birourile electorale şi Ministerul de Externe au organizat alegerile în general eficient şi au respectat termenele legale; şi celelalte instituții implicate în procesul de organizare a alegerilor – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Poșta Română, Institutul de Statistică, Ministerul de Interne – şi-au îndeplinit atribuţiile eficient şi cu profesionalism. Deciziile BEC şi ale birourilor de circumscripţie au fost publicate pe paginile web ale acestora în timp util. Transparenţa procesului a fost semnificativ diminuată de faptul că şedinţele birourilor electorale nu sunt publice. BEC a respins şi solicitarea unor organizaţii ale societăţii civile de a publica procesele verbale ale şedinţelor.
Procesul de recrutare a preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitorilor acestora a fost îngreunat de condiţiile create de pandemia Covid-19, însă organizarea alegerilor nu a fost semnificativ afectată. Legislaţia nu prevede reprezentarea candidaților independenți la niciun nivel al administraţiei electorale.
AEP şi MAE au publicat materiale de informare a alegătorilor. Mai multe organizații civice din străinătate au organizat campanii de informare privind votul prin corespondență. Adoptarea târzie a deciziilor BEC privind solicitarea urnei speciale nu a permis diseminarea acestora în timp util.
Solicitările adresate după alegerile locale către Parlament de reprezentanţi ai societăţii civile, care vizau verificarea urgentă şi transparentă a activităţii AEP şi publicarea concluziilor, au rămas fără răspuns.
În listele electorale permanente au figurat 18.170.029 alegători. La alegerile parlamentare, alegătorii pot vota numai în circumscripţia în care au domiciliul sau reşedinţa. Numărul mare al apelurilor primite la call center-ul organizat de Expert Forum de la alegători cărora nu li s-a permis să voteze în altă circumscripţie arată că alegătorii ar putea fi mai bine informați cu privire la exercitarea drepturilor electorale, dar și că introducerea unui sistem alternativ (votul anticipat sau votul prin corespondenţă) ar putea fi benefică pentru participarea alegătorilor din ţară care nu pot vota în ziua alegerilor în circumscripția unde sunt arondați.
Pentru a răspunde provocărilor create de criza sanitară, legislaţia a redus la jumătate numărul de semnături de susţinere necesare pentru depunerea candidaturilor şi a introdus posibilitatea strângerii lor în format electronic. AEP a dezvoltat și oferit spre testare partidelor politice o aplicație pentru strângerea semnăturilor în format electronic. Lipsa reglementărilor detaliate privind procedura de verificare și de stabilire a veridicității semnăturilor de susţinere nu este de natură să încurajeze încrederea publică în integritatea şi eficienţa mecanismului de înscriere a competitorilor electorali.
Legea electorală stabileşte că listele de candidaţi trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, dar nu prevede explicit sancţiuni pentru nerespectarea acestei cerinţe. Şase liste de candidaţi (cinci pentru Senat şi una pentru Camera Deputaţilor) au fost înregistrate fără a îndeplini condiţiile legale privind reprezentarea ambelor sexe. Numărul candidaţilor înscrişi pentru alegerile parlamentare a fost de 7.136, dintre care 42 independenţi. Femeile au reprezentat doar 29% din numărul total al candidaţilor. Baza de date publicată de BEC nu a inclus informaţii privind vârsta şi sexul candidaţilor, contrar bunelor practici internaţionale.
Campania a avut o vizibilitate redusă, în parte datorită condiţiilor create de criza sanitară şi în parte datorită reglementărilor restrictive privind materialele de promovare. Perioada de campanie a coincis cu perioada carantinării mai multor localităţi ca urmare a creşterii numărului cazurilor de Covid-19.
Discursul politic a fost dominat în mare măsură de subiectul pandemiei şi de conflictul dintre guvernul minoritar şi majoritatea parlamentară. Preşedintele s-a implicat activ în campanie, inclusiv folosind canale oficiale, practică contrară principiului separării între funcţia prezidenţială şi partidele politice. Biserica Ortodoxă Română a lansat recomandări pentru alegători care conţineau un mesaj politic şi ideologic explicit. Subiectele abordate de partidele parlamentare existente în încercarea de a atrage voturi s-au înscris mai degrabă în contextul atmosferei politice deja polarizate decât în temele de interes real pentru alegători, ceea ce a lăsat loc ascensiunii unui partid nou, cu discurs naţionalist şi orientat către valori tradiţionale, care, capitalizând inclusiv nemulţumirea unora dintre alegători faţă de măsurile de siguranţă sanitară, a obţinut suficiente voturi pentru a trece pragul electoral.
Transparența finanțării campaniei a fost scăzută din cauza lipsei datelor privind contribuțiile competitorilor și a unor raportări intermediare privind veniturile și cheltuielile, precum şi din cauza perioadei de precampanie active, dar fără aplicarea regulilor de transparență din campanie (marcarea materialelor, raportări); AEP nu a publicat datele detaliate pe contributori în timpul campaniei electorale, ci doar pe competitori electorali. Contribuțiile competitorilor au fost semnificativ mai mari comparativ cu alegerile parlamentare din 2016. Partidele au cheltuit în principal pe online și comunicare prin radio, tv și presă, dar au investit și o sumă semnificativă în materiale tipărite, în ciuda faptului că anul 2020 a fost caracterizat de pandemie. Pragurile pentru alocarea subvențiilor rămân ridicate, creând discrepanțe în finanțarea partidelor politice.
Pentru mai multe detalii legate de finanțarea partidelor și campaniilor electorale consultați platforma www.banipartide.ro, dezvoltată de Expert Forum.
Observarea alegerilor
Pentru observarea alegerilor au fost acreditate 40 de organizații neguvernamentale, care au putut desemna observatori interni, 95 de instituții mass media din țară și 15 din străinătate, precum și trei organizații internaționale. Legislația nu permite candidaților independenți să desemneze delegaţi în secțiile de votare. Coaliția FiecareVot a acreditat 239 de observatori, la care se adaugă 34 în străinătate. Datele de la secţiile de votare observate au fost transmise şi centralizate cu ajutorul aplicației de smartphone Monitorizare Vot, dezvoltată de Code4Romania.
Pentru votul prin corespondenţă s-au înscris până la termenul limită 39.244 alegători cu domiciliul sau reședința în străinătate. Poșta Română a transmis 35.808 plicuri cu materialele necesare votării prin corespondenţă, către alegătorii a căror înscriere a fost validată. Un total de 21.329 de plicuri trimise de alegători au fost înregistrate până la termenul limită la reprezentanțele diplomatice din străinătate şi la cele trei birouri pentru votul prin corespondenţă cu sediul în Bucureşti, iar 7.164 plicuri au sosit în țară după termenul limită pentur înregistrare. Declarațiile publice ale unor lideri politici și o serie de articole din mass media, deşi lipsite de dovezi concludente, au generat suspiciuni privind corectitudinea organizării votului prin corespondență.
AEP a informat în timp util alegătorii cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea voturilor prin corespondenţă. Alegătorii ale căror voturi prin corespondenţă nu au fost primite până la termenul limită au putut vota la secţiile de votare.
Activitatea birourilor pentru votul prin corespondenţă s-a desfășurat organizat şi în condiții bune, însă numărul de voturi alocat fiecărei secţii rămâne excesiv; unele informații şi instrucţiuni pentru comisii au fost transmise târziu, iar instruirea privind unele dintre proceduri ar putea fi mult îmbunătăţită.
Ziua alegerilor a fost lipsită de incidente majore şi s-a desfăşurat într-o atmosferă calmă, iar comisiile de votare şi alegătorii au respectat procedurile electorale şi măsurile de siguranţă sanitară. Observatorii FiecareVot au vizitat aproximativ 500 de secţii de votare şi nu au semnalat probleme sau nereguli majore de natură să afecteze integritatea procesului electoral. Un procent ridicat de 28% din secţiile de votare vizitate nu au fost accesibile persoanelor cu dizabilităţi. Alegătorilor care s-au prezentat la secţia de votare până la ora închiderii li s-a permis să-şi exercite dreptul de vot chiar dacă acest fapt a presupus prelungirea votării.
Procesele verbale au fost semnate în alb de membrii comisiilor de votare în 35% din secţiile observate în timpul numărării, iar în 14% dintre cazuri preşedinţii birourilor electorale au avut dificultăţi la completarea proceselor verbale.
Centralizarea documentelor la birourile electorale județene s-a desfășurat dezorganizat în unele cazuri, cu încălcarea normelor de protecție sanitară. Rezultatele au fost publicate în termen, deși au fost înregistrate cereri de renumărare a voturilor şi contestaţii care conţineau acuzaţii de fraudă electorală. În unele cazuri, cererile de renumărare a voturilor au fost admise şi renumărarea a fost efectuată, în timp ce alte cereri au fost respinse ca tardive. În lipsa unui termen limită stabilit de lege pentru depunerea cererilor de renumărare, nu există niciun cadru legal pentru a stabili că o cerere este depusă tardiv.
Rezultatele au fost publicate pe platforma prezenta.roaep.ro, gestionată de către AEP. Publicarea online a proceselor verbale a fost urmărită în timp real de echipa Code4Romania, care a agregat datele şi le-a prezentat publicului într-un format uşor accesibil pe pagina www.rezultatevot.ro. Mai mulți interlocutori au criticat faptul că rezultatele nu au mai fost publicate detaliat pe secție de votare, într-un fișier centralizat la nivel național.
