BNR a continuat să monitorizeze parcursul cursului euro/leu, principalul său instrument de control a inflației și a derapajelor electorale ale PSDNL, înainte de alegerea noului/vechiului său Consiliu de Administrație și de decizia de politică monetară.
Banca centrală este nevoită să lupte și cu deficitul bugetar care a urcat în primele opt luni, potrivit Finanţelor, la 4,57% din PIB, adică 81 miliarde lei, față de 42,19 miliarde lei, respectiv 2,63% din PIB, în perioada similară a anului trecut. Conform celor mai recente estimări ale Consiliului Fiscal, deficitul va ajunge la 8% din PIB în 2024.
În ciuda afirmațiilor făcute de premierul României, conform căruia deficitul se datorează investițiilor în economie, Banca Europeană de Reconstrucție şi Dezvoltare a redus prognozele privind creşterea economică din 2024 de la 3,2%, cât estima în luna mai, la 1,4%.
Situația se explică prin efortul guvernanților de a satisface pecuniar uriașul aparat birocratic al administrației publice. Motiv pentru a se împrumuta în piața japoneză, prin emisiuni de obligațiuni de tip Samurai, cu scadențe eșalonate pe 3 ani, 5 ani, 7 ani, 10 ani, 15 ani şi 20 de ani. De menționat, că dobânda de politică monetară a Băncii Japoniei fluctuează în jurul valorii de 0,25%.
Cursul euro a urcat de la 4,9741 lei, la începutul săptămânii, la 4,9760 lei, la sfârșitul ei, efect al creșterii cotațiilor de tranzacționare pe un nou palier, 4,975 – 4,976 lei.
Vineri, piața monetară a surprins prin scăderea indicelui ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, de la 5,61 la 5,60%. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%, nivel stabilit la începutul lui septembrie, iar cel la 12 luni s-a oprit la 5,65%.
Măsurile monetare luate de autoritățile de la Beijing pentru a stimula economia Chinei, au coborât moneda americană la un minim al ultimelor 14 luni față de un coș de valute majore. Astfel, euro a urcat vineri la 1,1203 dolari, față de un minim de 1,1083 dolari, la începutul săptămânii.
În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,4783 la 4,4612 lei.
Stabilizarea inflației din Țara Cantoanelor în ultimele 15 luni în culoarul 0 – 2%, a permis Băncii Naționale a Elveţiei să reducă dobânda sa de politică monetară cu un sfert de punct procentual, la 1%, a treia astfel de măsură din acest an. Măsura nu a avut ca efect o depreciere a francului, chiar dacă instituția a depreciat că vor urma și alte tăieri, iar moneda elvețiană s-a apreciat vineri până la 0,9377 euro. În piața locală, cursul francului a urcat la sfârșitul săptămânii la 5,2832 lei.
Lira sterlină a urcat la 1,20 euro, iar media ei a s-a apreciat de la 5,9642 la 5,9711 lei.
Vineri, prețul gramului de aur a scăzut de la maximul istoric de 382,8727 lei la 382,0804 lei, în condițiile în care metalul galben s-a tranzacționat în culoarul 2.642,20 – 2.675,20 dolari, după ce uncia a atins joi un record de 2.679,20 dolari.
În ceea ce privește evoluția argintului, acesta a urcat spre 33 dolari/uncie, mai sus cu 37% comparativ cu începutul anului, dar cu mult sub maximul istoric de aproape 50 de dolari, stabilit în 2011.
Creșterile pe care le-a înregistrat piața acțiunilor s-a răsfrânt și asupra criptomonedelor. Bitcoin a urcat, la sfârșitul săptămânii, la aproape 66.500 dolari după care s-a retras spre 65.500 dolari. Ethereum s-a apropiat de 2.730 dolari, și a alunecat apoi la 2.630 dolari.
Analiza cuprinde perioada 23 – 27 septembrie
