Începând de astăzi, 9 mai, și până pe 15 iulie, ITM Argeș va derula o serie de controale care vizează îmbolnăvirile generate de stresul profesional. Cazurile au crescut exponențial în ultimii ani, decesele din cauza epuizării fiind cele care îngrijorează cel mai mult. Industria alimentară, industria textilă, producția de piese și accesorii pentru autovehicule, comerț, învățământ, sănătate, activități de protecție și gardă – acestea sunt domeniile în care s-a constatat cel mai mare risc de stres profesional.

Gheorghe Badea: ,,Sunt mii de bugetari care n-au sădit un pom, nu au făcut un bordei, habar n-au cum se produce banul, nu au eficiență!”

Gheorghe Badea, cel ce a fondat Grupul Industrial Componente (GIC) și unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din judeţul Argeş, spune că nu s-a confruntat cu cazuri de stres profesional în rândul angajaților și că, atâta timp cât ai stabilitate în piață, nu ar trebui să ai niciun stres nici ca angajat, nici ca angajator.

,,Nu a trebuit să gestionez genul acesta de probleme, de stres profesional în rândul angajaților. Stresul profesional, în industrie și în orice activitate economică, și al salariaților, și al întreprinzătorilor, este piața. Dacă ai piață, îți rezolvi și resursa financiară, și dotările, și organizarea și atunci stres nu e nici la muncitori, nici la economiști-ingineri și nici la manageri. Dacă nu e piață, atunci apare acest așa-zis stres în industrie. Cu cât se muncește mai armonios, mai lejer, cu atât performanța este mai mare, iar eu am tot interesul să se muncească așa.” ne-a declarat Gheorghe Badea.

Potrivit omului de afaceri, societatea în care trăim reprezintă un factor infinit mai mare de stres: ,,Stresul actual nu e atât de mare în industrie, cât în societatea noastră, creat de ultimele evenimente: pandemia și războiul. Toate aceste evenimente au fost prezentate cu o amplitudine extraordinară și cu o abilitate de a băga teamă, frică, în oameni. Acesta este cel mai mare stres. În plus, durerea mare este că nu numai la noi, dar și în toată lumea, valorile nu mai sunt folosite, iar puterea de decizie, de la grădiniță până în vârful-vârfurilor, este în mâna mediocrității.”.

Salariile care nu mai acoperă nici pe departe supraviețuirea de zi cu zi reprezintă, probabil, cea mai mare sursă de stres în rândul angajaților. Omul de afaceri Gheorghe Badea susține că antreprenorii au devenit un fel de bau-bau și sunt învinuiți că nu dau salarii mai mari, în contextul în care, pentru ei, asta ar reprezenta o direcție sigură către faliment.

,,Majoritatea aruncă vina pe întreprinzători, pe angajatori, că nu măresc salariile. Mulți dintre cei care fac aceste acuze nu cunosc desfășurătorul costurilor care intră în preț. Prețul produsului pe care îl faci pentru Renault sau pentru orice tip de mșină, este stabilit pentru cel puțin 3-4 ani. Nu poți să umbli cu un ban la manoperă. Într-o economie puternică, creșterea de salarii trebuie corelată cu inflația. Trebuie să acorzi creșteri de preț în pas cu inflația și să mai acorzi câteva procente pe creșterea productivității muncii. Dacă nu crești productivitatea muncii, nu poți să dai peste inflație nici două procente, că te păcălești: îi dai azi, mâine, iar la anul dai faliment.” ne-a declarat Gheorghe Badea.

În schimb, la bugetari, situația este, de la un an la altul, din ce în ce mai bună: ,,La bugetari, pe lângă creșterea fantastică a numărului de personal, cresc și salariile. De ce? Sunt mii de bugetari care n-au sădit un pom, nu au făcut un bordei, habar n-au cum se produce banul, nu au eficiență!”