Katalin Novak, noua președintă a Ungariei, își începe mandatul cu o vizită în România. A, a nu se înțelege că la București, primită la Cotroceni de președintele nostru (orișicât!), cu gardă de onoare, podium, pupitre pentru declarații, șampanie, fursecuri și alte salamalecuri.
Na! Doamna președintă a mers la Cluj unde a făcut jogging și să dea un semn de mulțumire celor care au votat-o la recentele alegeri. Apoi, la Alba Iulia, să dezvelească statuia princepelui maghiar Gabriel Bethlen. Și pe urmă, ca orice turist, pe munți și văi, admirând frumusețile Ardealului. Ca orice turist, în munte la Piatra Secuiului și-a făcut poze cu borna vopsită de secui, desigur, în culorile Ungariei. Și-ar fi făcut și cu pădurile seculare, dar a avut grijă coetnicul domniei sale Verestoy Attila să le facă cherestea și rumeguș. În regat n-a coborât, desigur, că nu avem autostradă.
Eu zic să nu ne inflamăm și să nu devenim noi înșine șovini. Doamna președintă a Ungariei Novak Katalin umblă prin Transilvania ca estgermana Angela Merkel în anii 70-80 prin Munții Făgăraș, cu rucsacul în spinare. Nu se întâlnește cu președintele nostru, nici cu premierul, doar cu vicepremierul Kelemen Hunor, nici cu acesta în cadru oficial, ci doar așa, între o repriză de jogging și un popas la cafenea, uniți în sentimentele lor antiromânești. Ce-am reținut eu este că doamna aceasta, turistă de rang înalt, e provocatoare, își cam pune fustele în cap, ca țigăncile prinse la furat.
În acest sens, între două obiective, turista a dat și niște declarații cu ușor iz revanșard, o replică la comentariile timide ale ministrului nostru de Externe, că ea a venit aici legată de cordonul ombilical (buricul, deci) dintre maghiarii din Ungaria și cei din România.
Urându-i doamnei turiste drum bun spre Budapesta (dacă mai pleacă), nu mă pot abține să nu constat ce frumoasă e democrația și politica de toleranță a guvernului nostru. Domnii noștri politicieni de la UDMR sunt și cu dânsa înfiptă-n fund (scuze de expresia proastă!), și cu sufletu-n rai. Deci, și cu victimizarea de necăjiți și oropsiți venetici, dar și la guvernare de 30 de ani alături de partidele de stânga-dreapta, imparțiali, ca și românii, de altfel.
