Şeful ANAF, Lucian Heiuş, a declarat vineri că angajaţii instituţiei culeg informaţii de peste tot, inclusiv de pe Facebook. „Luăm informaţii de peste tot, inclusiv de pe Facebook. Vedem pe unde ai umblat, pe unde ai fost. Vă dau un exemplu: cineva a spus pe Facebook „La mulţi ani, mamă!” Am verificat persoana căreia i se spunea mamă şi am aflat că în urmă cu un an „cumpărase” de la fiul ei un apartament şi nu mai ştiu ce, pentru care nu declarase şi nu plătise nimic”, a spus şeful ANAF.
Oficialul a amintit că în urma analizelor de risc au fost identificate 561.000 de persoane fizice care nu şi-au declarat şi nu au plătit impozit pe venit. Întrebat câte din aceste 561.000 de persoane fizice vor primi decizii de impunere, şeful ANAF a spus că şi-ar dori să fie cel puţin 500.000.
„Aceşti oameni sfidează populaţia cu postările lor pe diferite canale. Nu poţi să nu te întrebi de unde a avut bani să-şi ridice repede o casă sau o vilă sau nu ştiu ce cu 10 turnuleţe într-un timp atât de scurt. Fiscul aşa lucrează peste tot în lume. Nu am inventat noi asta”, a spus Heiuş
„Avem peste tot exemple de şmecheri care sfidează cu opulenţa şi luxul pe care îl afişează, care cheltuie sume de bani exorbitante, sfidând pe omul de rând şi care în viaţa lor nu au plătit niciun impozit, iar când verifici veniturile pe care le au, constaţi că ele sunt aproape inexistente. Am dat o sarcină direcţiei generale de control venituri persoane fizice să îmi facă o analiză de risc şi am pornit de la 20 de milioane de CNP-uri. Am luat doar 4 ani, 2016, 2017, 2018 şi 2019, anul 2020 o să îl finalizăm la sfârşitul lunii septembrie, iar anul 2021 probabil la sfârşitul anului. Făcându-se această analiză de risc, am constatat cu stupoare şi cu revoltă de-a dreptul că 561.000 de persoane, de CNP-uri, au acumulat, atenţie, o diferenţă între veniturile estimate de noi şi veniturile declarate şi impozitate de 20 de miliarde de euro. Am văzut ce bunuri mobile şi imobile s-au achiziţionat de fiecare persoană în parte, cum au evoluat sumele în conturile bancare, cu ce sume şi-au creditat propriile societăţi, cu ce sume şi-au majorat capitalurile la societăţile pe care le au şi ce cheltuieli au putut să angajeze. Şi apoi am verificat pentru fiecare CNP în parte ce venituri au declarat.”, a anunțat șeful ANAF.
Legea spune că dacă există o diferenţă de 10% dintre venitul estimat şi venitul declarat, dar nu mai puţin de 50.000 de lei deja există o neconcordanţă la declarare, există un risc în acest domeniu.
„Nu se mai poate continua în acest mod. Fiscul din România trebuie să facă ceea ce face Fiscul de oriunde în lume. Trebuie să controlăm şi să verificăm veniturile şi modul de dobândire la persoanele fizice.”, a conluzionat șeful Fiscului
