Infrastructura feroviară din România este lăsată în paragină de decenii întregi, motiv pentru care a ajuns extrem de deteriorată, generând scăderea rușinoasă a vitezei medii de circulație a trenurilor. Astfel, la mijlocul anului 2022, statistica indica faptul că un tren de pasageri avea în medie 40-50 de kilometri pe oră, iar un marfar ajungea la destinație parcurgând distanța cu aproximativ 15-20 de kilometri la oră.
În anul 2000, România avea 11.000 de kilometri de șină de cale ferată, fiind în top la acest capitol în Europa. În ultimii 20 de ani, a pierdut câteva sute de kilometri din cauza stării precare a șinelor. În prezent, doar 25% din această infrastructură poate fi folosită la capacitate maximă, alți aproximativ 8.000 de kilometri de cale ferată aflându-se sub restricții diverse, potrivit unei analize a publicației Europa Liberă. În cea de-a doua categorie se află și linia de cale ferată Pitești-București.
Pe de altă parte, lucrările de modernizare sau de reparație a căilor ferate au accelarat în ultimii 2-3 ani având șansa să atingă un apogeu nesperat în 2023. Motivul principal: fondurile gigantice din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), un sistem de sprijin financiar gândit la nivelul Uniunii Europene pentru a recupera decalajul economic cauzat de pandemia de COVID. Gradul de contractare a banilor din PNRR pentru CFR SA a ajuns la finele anului 2022 la 86,78%. Au fost semnate contracte în valoare de 14,73 miliarde de lei din PNRR, pentru modernizarea și repararea a 608,344 kilometri de cale ferată, 108 dintre ei între Pitești și București.
