Gheorghe Stancu este primar în Boţeşti (Argeş). La primul mandat. Şi s-a trezit acum, când trebuie să vină în faţa electoratului să spună ce a făcut şi a dres, că nu prea are cu ce să se laude. Că s-a pomenit primar fără să-şi propună, peste o comună în care s-a vândut până şi terenul de sub şcoală, la primărie e înconjurat de clica de muieri ale fostului primar, iar între timp, pentru că nu a preacurvit de la PNL, la PSD, mai-marii judeţului nu l-ar fi ajutat nici cu un pai. Dar să o luăm cu începutul, şi-i dăm cuvântul domnului primar, că le-a zis prea cu foc şi mai bine decât am putea povesti noi, vreodată! De precizat că despre babele care l-au votat şi ,,muierile proaste şi cretine" care i-au acordat votul a vorbit cu dragoste, la modul peiorativ, în sensul în care la fel de… prost şi de cretin a fost luat, la rândul său, de mai-marii judeţului…
,,Să ştiţi că în viaţă asta, mândria şi prostia le tragi pe amândouă.”
Am lucrat la Institutul de Cercetări Nucleare 27 de ani, m-am pensionat şi, în 2000, mi-am zis să mă mut şi eu la ţară, la Boţeşti. Am cumpărat o bucată de pământ, am făcut un pic de casă şi de atunci sunt acolo. Între timp au evoluat treburile, nişte babe le-a plăcut de mine, m-au votat şi am ajuns primar. M-au votat muierile ălea proaste şi cretine!
Şi gândeam că atunci când ajungi într-o postură din asta e normal să mai faci câte ceva bun. Mi-am zis, să vezi ce fac eu acuma, mă dădeam eu mândru… Să ştiţi că în viaţă asta, mândria şi prostia le tragi pe amândouă.”
,,<Fu*u-te-n gură!> i-am zis la secretară”. Şi am ajuns primar.”
,,Dar să vă spun cum am ajuns primar, că nu voiam! Pă mine m-a făcut primar fosta secretară. Mă duceam şi eu pe la primăriei că mi-am făcut o casă şi am vrut apoi să fac un parc. Şi când am ajuns să fac cadastru, secretara a zis: <Ăăă, îi dai lu’ ăsta, că ăsta face hotel!> Şi mi-a cerut vecina pe o bucăţică de pământ, pe spusele secretarei, 200 de milioane de lei pe câţiva metri. <Bă, al dracu’, vii tu venetic aici, să faci!> mi-a zis secretara, când m-am mai dus cu acte la primărie. ,<Fu*u-te-n gură!> i-am zis şi eu. Bărbată-său era preşedintele PNL. M-a mâncat în cur, m-am dus şi i-am luat locul de preşedinte, apoi m-am implicat şi am ajuns şi primar, doamna secretară nu mai e nici ea, nici noru-sa care era juristă, s-a spart clica. Ea m-a făcut primar, că eu stăteam linştit.”
,, Secretară cu adevărat e deşteaptă pe unde vreţi dumneavoastră, pe mine mă ţine de prost…”
,,Vechea clică era primarul, fie-sa era bibliotecară, secretara, noră-sa, era jurist, bărbată-său director la cămin… Şi eu ca prostul am venit ca un venetic în 2000. Le-a plăcut la nişte babe de mine şi am ajuns primar. (…) Secretara e de 50 de ori mai deşteaptă ca mine, dar pe mine mă ia de naiv, şi eu trebuie să am răbdare. Contabila e naşa lu’ fostu’ primar, secretara e fosta secretară de la Priboieni, care cu adevărat e deşteaptă pe unde vreţi dumneavoastră, pe mine mă ţine de prost… Ştiţi cum e? Nici noaptea nu mai dorm că trebuie să găsesc calea şi să împac şi pă, şi pă, şi pă… Cred că în mandatul viitor trebuie să fac şi puţină curăţenie, că acolo eu îi moştenesc pe toţi. Inclusiv femeia de servici, care e sluga lu’ fostu’ primar. Trebuie să am răbdare şi cu aia, că nu pot să angajez alţii. Erau 14 în primărie, acum sunt şapte: cinci femei şi trei bărbaţi.”
,,Un om cinstit e ăla care se încăpăţânează să trăiască cu o singură amantă şi cu o singură femeie acasă”
Mă cert şi cu femeia. Am un singur copil, stabilit de ani de zile în Anglia, şi mă cert cu femeia cică îmi mănâncă secretara banii şi că nu stau eu acasă. E adevărat, dar nu asta contează, contează să fie un pic de normalitate în comună. (…) Eu nu am făcut pentru mine nimic, că am trei maşini acasă, am o singură femeie… În general, un om cinstit e ăla care se încăpăţânează să trăiască cu o singură amantă şi cu o singură femeie acasă. Dar gura-mi merge, restul mai puţin…
,,În prmul rând m-a durut tot domeniul public”
,,Am decis să vorbesc pentru că mă dor nedreptăţile care sunt pe lângă. La venirea mea acolo nu credeam! În prmul rând m-a durut tot domeniul public. În comuna Boţeşti nu mai este domeniu public. Credeam că e mai aşa, că hai să mai vedem, dar nu se mai există nimic. Nu mai e dispensar, şcoală, siloz, parc, nu mai e nimic. Fosta conducere a făcut titluri de proprietate sau procese verbale de punere în posesie la nevastă, la unchi, la prieteni. Şi pe drumurile comunale s-au dat titluri de proprietate! Cum poţi să dai pentru terenul de sub şcoală titlu de proprietate la un prieten?! Comuna avea şi ea un siloz, în care voiam să facem şi noi o fabrică de sucuri, să-l reabilităm, că stă să cadă… I l-a dat lu’ nevastă-sa, antedatat, la 13 ani, a împrejmuit şi nu pot intra că e nevasta proprietar. Am plângerea la Topoloveni la Parchet, dar acolo e o clică. Eu dacă nu sunt roşu şi sunt mai prost şi mai urât, niciodată nu o să am trecere. Aştept de un an să-mi dea răspuns şi nu-mi mai dă… Cine zice că există om drept şi societate dreaptă minte. Până la 60 de ani eu n-am văzut aşa ceva.”
Va urma…
