ADR Muntenia a lansat strategia de inovare regionala

Agentia pentru Dezvoltare Regionala (ADR) Sud Muntenia a lansat la Sinaia, Strategia de inovare regionala 2008-2013, document ce insumeaza cateva sute de pagini si vizeaza politicile de dezvoltare si inovare pentru perioada urmatoare. Cu aceasta ocazie a fost prezentat profilul regiunii (din care face parte si Argesul) si au fost dezbatute analizele regionale si prioritatile pentru viitorii 5 ani. Obiectivul principal al proiectului este implementarea unei strategii de inovare a regiunii Sud Muntenia, in contextul noii economii bazate pe cunoastere.

Directorul ADR Sud Muntenia si manager de proiect, Liviu Musat a  vorbit despre importanta acestui moment: „Este timpul sa cautam si sa ne stabilim indentitatea  de regiune, iar cel mai bun exemplu il reprezinta proiectele realizate in comun, intr-un cadru partenerial”. Strategia isi propune construirea unui consens regional, integrarea  inovarii in documentele programatice regionale si transferul de know-how cu regiunile partenere.  Pentru a duce la bun sfarsit acest program a fost pusa la punct analiza nevoilor IMM-urilor din regiune, a fost stabilit un sistem de sprijin al inovarii si au fost sintetizate tendintele de dezvoltare, regionale si nationale. Sistemul de inovare existent inglobeaza firmele de clienti (autoritatile), furnizorii, sistemul de cercetare (universitati, investitii specializate, competitii, clienti, sistemul financiar), structurile de sprijin (Camere de Comert), asociatiile, organizatiile patronale si cele ale dezvoltarii (parcuri industriale si tehnologice, incubatoare de afaceri, centre de transfer tehnologic). De asemenea, se conteaza pe sprijinul unor experti autohtoni si straini pentru realizarea de analize, evaluari si studii, crearea de baze de date performante si  identificarea unor informatii referitoare la antreprenoriat si colaborarea interregionala.

Partea externa a fost reprezentata de Lorenzo Lo Cascio, din partea firmei italiene Meta Group. ADR Sud Muntenia este a treia regiune ca marime si insumeaza 3,3 milioane de locuitori. Activitatea de inovare vizeaza: sistemul educational si de cercetare, sectoarele economice traditionale: industria petrochimica, metalurgica, electronica si electrotehnica, de prelucrare a lemnului, industria constructoare de masini, dar si domenii cu potential de dezvoltare in intervalul urmartor: ITC,  agricultura organica, turism, industria viticola. Gilda Niculescu, coordonatorul de proiect a prezentat analiza SWOT a regiunii, punctele forte, cele slabe, oportunitatile  si amenintarile.

Dezvoltarea durabila prin inovare se bazeaza pe cresterea activitatii regionale pentru mediul de afaceri, prin atragerea de talente si prin dezvoltarea accesului la cunoastere si oportunitati. Mai mult, de o atentie sporita se vor bucura: mentinerea si imbunatatirea capitalului uman, promovarea cooperarii intre companii, facilitarea armonizarii cunostintelor cu piata si sprijinirea obtinerii drepturilor de proprietate intelectuala. Proiectul cuprinde un segment aparte dedicat infiintarii unor Birouri Industriale de Legatura in cadrul universitatilor si organizatiilor tehnologice de cercetare. De remarcat ca pentru sprijinirea competitivitatii sistemului economic regional se are in vedere reducerea decalajului tehnologic semnificativ prin facilitarea achizitionarii de echipament, tehnologie si servicii. In ceea ce priveste sistemul educational se urmareste dezvoltarea  de programe de doctorat si post doctorat in asociere cu mediul de afaceri. La ora actuala doar 1, 5 % din firmele romanesti deruleaza activitati de inovare, in context national, regiunea Sud-Muntenia ocupand locul 2, dupa zona Bucuresti. Majoritatea societatilor utilizeaza inovarea doar in sensul achizitionarii de masini, echipamente si software, punand prea putina baza pe cercetarea  interna sau externa. Intreprinzatorii regionali au tendinta sa ia solutiile la cheie, nu sa le caute, sa le gandeasca.

In Romania, mare parte din inovare este inteleasa ca noi produse, apoi noi tehnologii si abia in coada topului se situeaza  noile abordari manageriale. Oricum, este este cert ca inovarea este o activitate scumpa, iar rezultatele greu de cuantificat pe termen scurt si mediu. Pentru acest domeniu, banii pot veni prin credite bancare, dar aici intervine problema birocratiei si prin programe europene. In tara noastra, principala dificultate legata de inovare o reprezinta lipsa personalului specializat si faptul ca instruirea sau perfectionarea resurselor umane se face preponderent prin cursuri interne.  In domeniul inovarii, s-a constatat ca firmele apeleaza mult la informatiile de pe Internet, la targuri si expozitii si prea putin la consultanti. Tocmai de aceea, in societatea actuala universitatile pot dobandi un nou rol de intermediere de resurse umane, care le poate aduce un punct important la capitolul notorietate, dar si rezultate concrete in stoparea migratiei creierelor.

Deoarece inovarea este slab finantata, atat din punct de vedere public, cat si privat se poate pune accent pe programele europene in acest domeniu, mai ales ca la nivelul UE exista un interes sporit pentru acest subiect. Cu toatre acestea, legislatia noastra in ceea ce priveste inovarea este incompleta, nu exista politici publice de anvergura, nici interes, iar piata financiara este insuficient dezvoltata. La finalul intalnirii s-a discutat si despre implementarea intreprinderilor virtuale, o tema atractiva, chiar si in mediul gimnazial, deoarece copiii isi pot realiza proiectul propriei companii.