Camera Deputaților a adoptat în această săptămână noul Cod Administrativ, un pachet legislativ care să ofere administrației publice locale și centrale un cadru mai clar și adaptat realităților României de azi.
Noul Cod Administrativ s-a născut plecând de la 21 de acte normative modificate, completate și armonizate.
Țin să mulțumesc structurilor asociative – Asociația Comunelor din România, Asociația Orașelor din România, Asociația Municipiilor din România, primarului general al Capitalei, Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, Asociația Prefecților și Subprefecților din România -, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Agenției Naționale a Funcționarilor Publici pentru eforturile pe care le-au făcut atât prin prezența în perioada dezbaterilor în comisie, dar mai ales prin punctele de vedere valoroase care au reprezentat o resursă importantă pentru comisie.
Codul Administrativ adoptat de către Parlament este un pas înainte pentru administrația publică din România. Au fost rezolvate multe probleme de care s-au plâns de-a lungul anilor mai toți primarii, indiferent de culoarea lor politică. Au fost transpuse în lege elemente ce țin de descentralizare, adică de mutarea deciziilor mai aproape de oameni. Nu în ultimul rând, au fost îndepărtate contradicțiile legislative care făceau imposibilă uneori aplicarea legii.
Documentul elimină o serie de prevederi care permiteau chiar abuzuri la adresa aleşilor. Sunt stabilite o procedură cadru privind licitaţia publică pentru închirierea bunurilor, reglementări privind proprietatea publică sau privată şi pentru vânzare, se aduc clarificări privind concesionarea, închirierea şi darea în folosinţă gratuită, iar darea în administrare a domeniului public este detaliată (conţinut, drepturi şi obligaţii). Rămâne în vigoare prevederea conform căreia vânzarea sau cumpărarea unor bunuri din patrimoniu pot fi făcute, ca și până acum, cu voturi a două treimi dintre consilieri. Se simplifică mai multe proceduri birocratice, procedura de atestare fiind un exemplu. Încă o prevedere importantă este cea legată de redevențe. Astfel, 40% din sumele încasate ca redevență vor rămâne la primării, 40% vor merge la Consiliul Județean și doar 20% la Guvern. Sunt detaliate mult mai clar și mai realist responsabilitățile pe care le au prefecții, managerii din deconcentrate și decidenții din administrația publică centrală. Obiectivul este ca toată administrația să funcționeze unitar și să poată implementa programul de guvernare al Executivului, oricare ar fi acesta.
În ceea ce priveşte administraţia publică locală şi funcţionarii, cele mai importante prevederi sunt:
– Este necesară majoritatea absolută, şi nu cu majoritatea calificată, adică două treimi, ca în prezent, a consilierilor locali pentru aprobarea hotărârilor privind bugetul local, contractarea de împrumuturi, hotărârilor prin care se stabilesc impozite şi taxe locale, celor privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră şi în cazul celor privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului. De asemenea, sunt vizate şi hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu persoane juridice române sau străine;
– Este interzisă utilizarea funcţiei de funcţionar public în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale;
– Răspunderea pentru actele administrative este clarificată, în sensul că aleşii vor răspunde doar pentru oportunitate;
– Administratorul Public va avea un mandat limitat pe perioada mandatului primarului sau preşedintelui Consiliului Judeţean şi va fi numit sau revocat, după caz, prin decizie a primarului sau preşedintelui de Consiliu Judeţean;
– Secretarul primăriei sau judeţului va fi în aparatul de specialitate al primarului sau preşedintelui Consiliului Judeţean (în subordinea acestuia);
– Administrarea domeniului public se va face în urma unor hotărâri care să aibă 50% plus 1 din voturi;
– Primarii vor putea fi şi persoane fizice autorizate sau în asociaţii familiale;
– Serviciul Înmatriculări şi Permise va fi descentralizat, trecând la Consiliul judeţean cu suportul de specialitate al MAI;
– Se fac clarificări privind conflictul de interese (care reduce impactul până la rudele de gradul II, nu până la gradul IV cum era până acum);
– Primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene vor putea beneficia de indemnizații limită de vârstă.
Nu în ultimul rând, referitor la funcţia publică merită menţionate următoarele aspecte:
– Avizarea organigramei de către ANFP doar în cazul în care se modifică numărul de angajaţi şi funcţiile de conducere;
– Obligaţia doar de a informa ANFP pentru examene şi solicitare de reprezentanţi la cerere;
– Evaluarea şi testarea funcţionarilor publici sunt clarificate;
– Examenul naţional cu 2 etape doar pentru administraţia publică centrală.
Doresc să subliniez faptul că acest Cod Administrativ a fost elaborat ținând cont sugestiile și solicitările aleșilor de la toate partidele politice. Cine încearcă să dea orice altă conotație acestui Cod Administrativ vrea, de fapt, să facă scandal doar pentru a apărea în presă, pentru că, nu-i așa, e mai simplu să faci scandal, decât să construiești! PSD însă construiește!
Pentru o corectă informare, vă atașez parcursul legislativ al acestui act normativ și forma pentru promulgare a Codului Administrativ.
Deputat Simona Bucura Oprescu
Piaţa Vasile Milea, Nr. 1, Palatul Administrativ, etaj III, camera 122 – Piteşti
