Pana in luna septembrie, administratia locala ar trebui sa opereze planul de disponibilizari impus prin Ordonanta de Urgenta de catre Guvernul Boc. Din nefericire, respectiva ordonanta nu duce nici pe departe la reduceri de cheltuieli ale statului, cel putin din trei motive: clientela politica a actualei puteri a fost disponibilizata de pe un post si repusa pe un altul (cazul secretarilor de stat este notoriu); bugetarii disponibilizati vor ingrosa randul somerilor care trebuie platiti tot de catre stat; externalizarea unor servicii duce la cresterea cheltuielilor administratiilor locale. Intr-o astfel de situatie, speranta evitarii unui astfel de genocid social este tot in justitie. Patru ar fi pasii de care ar depinde anularea Ordonantei lui Boc.
Un prim pas ar fi stoparea aplicarii Ordonantei de Urgenta. Comisiile de specialitate ale Parlamentului inca opereaza modificari, inainte de a fi aprobata ca lege. Din nefericire, PDL are majoritatea si nimeni nu misca in front, asa ca voia dubletei Basescu&Boc va fi suverana. Al doilea pas, deja facut de catre Primaria Sectorului 1 Bucuresti, este atacarea Ordonantei la Curtea Constitutionala. Neconstitutionalitatea Ordonantei nu rezida din faptul ca se intentioneaza diminuarea angajatilor personalului bugetar, ci din acela ca se majoreaza cheltuielile cu serviciile prestate de catre primarii. Pasul trei il constituie sesizarea lui José Manuel Barroso si Comitetului Regiunilor, sesizare ce va fi facuta prin Asociatia Municipiilor din Romania. In ultima instanta, administratiile locale vor opta pentru atacarea legii in justitie.
SPAȚIU PUBLICITAR