Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a anunțat joi, 30 iunie, că ia în calcul posibilitatea de a sesiza Comisia Europeană pentru activarea mecanismului de condiţionarea a fondurilor europene de statul de drept în România din cauza felului în care a fost transpusă directiva UE privind avertizorii de integritate. Avertismentul vizează amendamentele adoptate săptămâna aceasta de Camera Deputaților.
„Pe baza analizei preliminare a legii şi, în special, a modificărilor aduse proiectului de lege pe 28 iunie 2022, chiar înainte de adoptarea acesteia de către plen, procurorul-şef european evaluează dacă unele dintre aceste dispoziţii ar fi contrare Directivei privind protecţia avertizorilor de integritate şi ar reprezenta un pas înapoi în raport cu nivelul actual de protecţie, stabilit de legislaţia naţională încă din 2004”, precizează Kovesi, într-un comunicat de presă al EPPO.
Fosta șefă a DNA subliniază că, în forma adoptată, legea nu îi protejează pe avertizori și, astfel, este limitat nivelul de detectare a fraudelor.
„Avertizorii de integritate reprezintă o sursă esenţială de informaţii pentru serviciile publice de investigare şi de urmărire penală. Transpunerea corectă şi implementarea efectivă a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (Directiva privind protecţia avertizorilor de integritate) are o relevanţă operaţională directă pentru Parchetul European. Dacă nu reuşiţi să îi protejaţi pe avertizori, limitaţi detectarea. Dacă nu detectaţi, nu puteţi investiga şi urmări penal. Procurorul-şef european a luat act în mod corespunzător de faptul că, pe 29 iunie 2022, Camera Deputaţilor din România a adoptat în sfârşit o lege care vizează transpunerea Directivei privind protecţia avertizorilor de integritate. Pe baza analizei preliminare a legii şi, în special, a modificărilor aduse proiectului de lege pe 28 iunie 2022, chiar înainte de adoptarea acesteia de către plen, procurorul-şef european evaluează dacă unele dintre aceste dispoziţii ar fi contrare Directivei privind protecţia avertizorilor de integritate şi ar reprezenta un pas înapoi în raport cu nivelul actual de protecţie, stabilit de legislaţia naţională încă din 2004”, a mai transmis Kovesi în comunicat.
SPAȚIU PUBLICITAR
Potrivit șefei Parchetului European, dispoziţiile „ar putea avea un efect de demobilizare, descurajând potenţialii avertizori din România şi afectând negativ nivelul de detectare a fraudei din UE”.
Şefa EPPO reaminteşte că instituţia pe care o conduce nu a primit încă numirea a nouă procurori europeni delegaţi din România şi că a întârziat şi acordarea biroului Parchetului European din România a unui număr adecvat de ofiţei de poliţie judiciară care să contribuie la operaţiunile EPPO.
În aceste condiții, „procurorul-şef european analizează dacă această situaţie persistentă, combinată cu cele mai recente evoluţii, ar justifica un raport către Comisia Europeană în conformitate cu considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2020/2092 din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiţionalitate pentru protecţia bugetului Uniunii”, conchide Kovesi, în documentul de presă.