Finanțatorii privați din fotbal sunt din ce în ce mai revoltați pentru faptul că trebuie să confrunte în teren formații susținute de către comunitățile locale. Iar comunitățile locale investesc, de multe ori, mai mult decât este decent, în detrimentul dezvoltării propriilor comunități, din ambiția unor primari de a câștiga capital electoral și a se juca, pe bani publici, de-a patronii de fotbal.

Finanțatorul Universitatea Craiova: ,,Ați văzut inepțiile pe care le spune primarul din Pitești. El face echipa, vinde, cumpără”

Mihai Rotaru, finanțatorul celor de la CS Universitatea Craiova, a răbufnit zilele trecute la adresa formațiilor susținute financiar de autoritățile locale, după ce argeșeanul Dani Coman, actualmente  președintele lui FC Hermannstadt, s-a plâns că Primăria Sibiu nu vrea să finanțeze echipa. Rotaru l-a dat exemplu pe primarul Piteștiului, Cristian Gentea, afirmând că se comportă cu echipa ca și cum ar avea propria jucărie, doar că una cumpărată cu banii cetățenilor.

• „Eu sunt prieten cu Dani Coman, dar e greșit să ceri bani de la comunitate. De ce noi să ne batem cu Primăriile? Ați văzut inepțiile pe care le spune primarul din Pitești. El face echipa, vinde, cumpără. Tu ai banii contribuabililor! Tu furi de la cetățeni pentru a avea o jucărie. Noi ne batem cu saci fără fund! Avem FC Argeș, avem Chindia Târgoviște, FC Voluntari. La Sepsi a altceva… Fă-ți planurile pe banii tăi, nu pe banii instituțiilor. Dacă Universitatea ar fi primit 1,5 milioane de euro în fiecare an de la primărie… Nu 4, cum primește FC Voluntari sau altele. Avem două foruri. Ei trebuie să vină cu soluții, cu idei!” a declarat Mihai Rotaru, pentru Digi Sport.

Cristian Gentea: ,,Eu nu vând, nu cumpăr jucători și nu mă bag niciodată în alcătuirea echipei”

• Ofensat de acuzele primite, primarul Cristian Gentea a reacționat pe Facebook.
• „Respect prea mult fotbalul craiovean, pe Sorin Cârțu, unul dintre idolii tinereții mele și pe primarul Olguța Vasilescu, cea care ne-a ajutat de fiecare dată când am solicitat, pentru licență, posibilitatea de a juca la Craiova. Este și motivul pentru care prefer să nu-i răspund, așa cum merită, acestui domn care uită începuturile sale și ale echipei. Spre deosebire, noi am pornit de jos, iar eu am fost mereu alături de FC Argeș, plecând din Liga a 4-a și ajungând rapid în play-off-ul Ligii 1. Asociația noastră este finanțată legal, contribuția primăriei fiind mai mică de o treime din bugetul actual.
• Mai mult, Nicolae Dică, Emil Săndoi sau Ionuț Badea, care știu suma cu care contribuia primăria când echipa era în Liga a II-a, pot confirma că astăzi, deși suntem în Liga 1, suma este chiar mai mică! Faptul că beneficiem de o sumă foarte importantă din drepturile de televizare, conștienți fiind că fără acești bani nu am putea rezista, iar sponsorizările aduse ajung la un cuantum de care ar fi mândră orice echipa din Liga 1, este doar meritul nostru. În altă ordine de idei, eu nu vând, nu cumpăr jucători și nu mă bag niciodată în alcătuirea echipei, fapt confirmat deja de Prepeliță, Vladoiu și Daniel Stanciu.
• Așa că, îi sugerez acestui domn să-și vadă de treabă, să fie atent la termeni, pentru că eu nu fur de la nimeni, să lase frustrările legate de Ișfan sau amintirea Rapidului lui Adi Mutu și să se concentreze pe meciul de mâine-seară cu Zorya, că are mare nevoie!!! Mult succes, CS Universitatea Craiova!” a transmis primarul Cristian Gentea pe pagina de Facebook a clubului.

Zece motive pentru care o autoritate locală nu ar trebui să investească sume mari în fotbal, în detrimentul investițiilor prioritare pentru comunitate

În ultimii ani s-au făcut numeroase analize cu privire la dependența fotbalului românesc de bugetele locale, dar mai ales pe marginea folosirii banilor publici, deloc puțini, în detrimentul unor investiții mult mai importante pentru cetățeni. S-a ajuns la concluzia aproape unanimă că ,,nu există argumente economice pentru ca echipele de fotbal din prima ligă a României să fie finanțate cu milioane de euro din bugetele primăriilor”. De ce?

• În primul rând, o astfel de investiție s-ar justifica dacă am vedea stadioane pline, dacă am vorbi despre un fenomen suficient de puternic astfel încât să justifice milioanele investite. La Pitești nu este cazul, stadionul nu este plin nici măcar pe jumătate. Aproape că numărul oficialilor, al politicienilor care vin să se tragă în fotografii și al presei este la paritate cu cel al suporterilor. Așadar, nu se poate vorbi despre o ,,dorință a oamenilor”, cum se justifică primarii, cât timp această… dorință se traduce în câteva sute de spectatori, în zilele bune.
• Un exemplu concludent îl reprezintă meciul demonstrativ între gloriile alb-violete și o echipă denumită „Liga Legendelor”, formată din foști internaționali sau fotbaliști importanți trecuți prin Liga 1, urmat de meciul orgoliilor între FC Argeș și CS Mioveni, încheiat cu 2-2. Deși ai fi crezut că toate personalitățile fotbalului vor atrage ca un magnet publicul sau că înfruntarea vecinilor de la Mioveni va activa susținătorii celor două echipe, pe stadion au fost prezente câteva zeci de persoane. Mai mulți spectatori sunt, oricând la Pitești, la un campionat de înot.
• În al doilea rând, nu vorbim despre vreun câștig direct și concret pentru comunitate. La echipe evoluează, în bună parte, jucători aduși din țară și din străinătate pe contracte de mii sau zeci de mii de euro. Cu alte cuvinte, nu vorbim de o investiție în sănătatea sau promovarea locuitorilor.
• În al treilea rând, cel puțin la Pitești, meciurile nu aduc prea mulți turiști din țară, cu atât mai puțin din afară. Cu alte cuvinte, nu vorbim nici măcar de un câștig economic pentru comunitate.
• În al patrulea rând, și cel mai important, nu este moral să investești milioane de euro într-un sport, cât timp tu nu ai reușit să asiguri comunității condiții civilizate de trai. La Pitești, spre exemplu, cetățenii se tratează în spitale vechi de zeci de ani, care colcăie de microbi. La Pitești nu există nici măcar un parc industrial sau vreo viață economică diversificată care să determine tinerii să rămână în oraș. La Pitești nu există nici măcar suficiente creșe pentru copiii locuitorilor, iar școlile, în bună parte, sunt departe de ideea de modernitate. Piteștiul, deși este un oraș foarte frumos, nu și-a atins nici măcar jumătate din potențialul pe care îl are.
• În al cincilea rând, nu prea există transparență cu privire la modul în care banii publici alocați sunt folosiți după ce ajung în conturile cluburilor de fotbal.
• În al șaselea rând, multe dintre cluburile de fotbal susținute de primării sunt controlate politic prin interpuși sau prin oameni de casă care răspund la comanda primarului. Aceștia dispun de modul în care sunt cheltuiți banii alocați de la bugetul local. Cum o fac? Aici nu putem decât specula, însă avem experiența vremurilor în care FC Argeș a fost sub umbrela Consiliului Județean Argeș, perioadă asociată cu fapte de corupție de notorietate.
• În al șaptelea rând, de cele mai multe ori, primarul se comportă ca un vătaf, ca și cum și-ar fi investit proprii bani, nu ai cetățenilor. Acesta ajunge să emită judecăți de valoare, ca și cum s-ar pricepe și la fotbal, și se implică inclusiv în luarea deciziilor privind transferurile de jucători.
• În al optulea rând, faptul că echipa de fotbal ar promova imaginea unei comunități este de multe ori un pretext. Gestionată prost, aceasta poate ajunge subiect de scandaluri care nu folosesc nimănui. Ieșirile vanitoase ale primarilor, de multe ori agresive sau ridicole, fac rău nu doar echipei, ci și comunității pe care o reprezintă.
• În al nouălea rând, primarii atrag alături de echipă sponsori care, la rândul lor, se consideră și ei un fel de tătuci și încep să iasă cu declarații publice cu privire la jucătorii care ar trebui să plece sau să fie achiziționați. În acest context, opinia profesioniștilor și a oamenilor care au făcut fotbal o viață întreagă aproape că nici nu mai contează.
• În al zecelea rând, de foarte multe ori comunitățile locale aleg să investească sume imense în fotbal, în paralel ce alte sporturi în care se face performanță primesc praful de pe tobă.