România este din ce în ce mai depopulată, și nu de ieri, de azi. Așa se face că astăzi avem comune cu câteva sute de locuitori a căror primării nu își acoperă nici costurile cu salariile și funcționarea. Și atunci… pentru ce ai mai plăti un primar și întregul aparat administrativ? Cel puțin din acest punct de vedere, o minimă reformă administrativ-teritorială înseamnă un minimum de bun simț și responsabilitate față de banul public.
La acest gen de cazuri se adaugă localitățile cu puțini locuitori, dar cu un aparat administrativ imens, invers proporțional cu numărul de proiecte implementate. Dacă întrebi primarii cu privire la această reformă, îți vor spune că este necesară, dar cu condiția să… nu fie vorba de localitatea pe care ei o conduc. Îți vor vorbi despre importanța ca cetățeanul să nu fie pus pe drumuri, dar vor uita să amintească de beneficiile digitalizării. Îți vor vorbi despre faptul că doar un ,,om al locului” știe mai bine problemele oamenilor, dar vor omite să spună că omul locului nu prea are cu ce să implementeze proiecte care să aducă bunăstare și dezvoltare. Cu această mare presiune din teritoriu, este greu de crezut că partidele vor demara pe bune o astfel de reformă administrativ-teritorială, mai ales în acest context zbuciumat și într-un an cu alegeri care ar putea fi capitale pentru viitorul României.
Își vor strica partidele jucăria de dragul banului public?
În România, primarii reprezintă o putere în stat. În jurul lor s-a creat toată infrastructura partidelor. Primarii reprezintă cel mai important angajator al clientelei de partid, dar și cei care impart contracte către firmele agreate. Mai mult decât atât, primarii sunt cei mai importanți influenceri electorali din localitățile lor. Și atunci, întrebarea care se pune este următoarea: de ce și-ar strica partidele propria jucărie pe care ele și-au creat-o? Dacă și-ar fi dorit această reformă, ar fi făcut-o demult, când aveau o majoritate relaxată, nu acum, când atârnă de fiecare vot în parte. Parlamentul a respins în ultimii 14 ani multe proiecte de reorganizare a României.
Că apare acum un Ilie Bolojan în fruntea PNL care, în bătătura sa, a făcut deja această reformă, este un… ,,accident” politic. Am putea spune, firește, și că e un început de necesară reformare a partidului, dar… e suficient un Bolojan? Ce va face el în fața presiunii exercitate de proprii primari, plus că avem un an electoral extrem de important?
Fiecare cu varianta lui de reorganizare
Între timp, pe piață se aruncă tot felul de variante. România ar putea fi împărțită în regiuni. Astfel, județele vor fi comasate, iar localitățile sub 3.000 de locuitori vor fi alipite municipiilor din apropiere.
Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL, spune că ,,orice proiect care face ca administrația din România să fie mai eficientă, inclusiv administrația publică locală”, este binevenit. Măcar să se înceapă de undeva.
PSD nu spune că nu vrea, dar a găsit o soluție de amânare: a făcut o comisie care se va face că lucrează în următoarele șase luni. Din această comisie fac parte președintele Camerei Deputaților, președintele primarilor de comune și cel al primarilor de municipii, câte doi reprezentanți de la consiile județene, primarii din municipiile reședințe de județ, primari de comune și doi membri de la comisiile din Parlament.
Dinspre UDMR, mesajul este că nu se poate face reorganizare administrativ-teritorială fără consultarea locuitorilor din fiecare localitate.
USR depunea în cotombrie, anul trecut, primele proiecte din pachetul legislativ pentru reforma administrativ-teritorială a României. Printre măsuri, sunt reducerea numărului de județe și reorganizarea Bucureștiului.
Este o realitate că 9 din 10 localităţi din România sunt falimentare în primul rând pentru că sunt prea mici”, spunea USR într-un comunicat remis presei la momentul lansării pachetului legislativ. Potrivit senatorului Narcis Mircescu, în cazul în care această reorganizare ar fi realizată, 17 miliarde de lei ar fi economisiți anual, din care se pot construi cinci-şase spitale regionale sau circa 2.000 de km de autostradă în fiecare an.
Proiectul de lege propunea reorganizarea administrativ-teritorială a României în opt județe:
1. Nord-Est (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui);
2. Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea);
3. Sud-Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Ialomiţa, Prahova, Teleorman);
4. Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea);
5. Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş);
6. Nord-Vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj);
7. Centru (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu);
8, Bucureşti-Ilfov (Municipiul Bucureşti şi Ilfov).
De asemenea, USR propune ca oraşele să nu poată avea mai puțin de 20.000 de locuitori, iar comunele, mai puțin de de 3.000 de locuitori.
Și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), cea mai puternică organizație de promovare a mediului de afaceri și principalul mediator dintre decidentul politic și antreprenorii români, venea cu propria viziune: redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori, precum și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori.
În concluzie, pe această temă s-au parcurs deja kilometri întregi de vorbăraie. Dacă mai luăm în calcul și faptul că e nevoie inclusiv de schimbarea Constituției, probabil că nepoții noștri vor reuși să o prindă. Dacă vor avea noroc…
,,În Argeș sunt vreo 20 de localități care cu bani doar de salarii și întreținere sau nici pe aceia, dar au salariați și de două ori mai mulți decât mine”
Ion Dumitru, primarul localității Albota și președinte al Filialei Județene Argeș a Asociației Comunelor din România (ACoR), susține că e nevoie de această reformă, dar nu făcută din birou. De asemenea, până la implementarea reformei ar mai fi nevoie și de alte acte normative care să îndrepte anumite situații precum cea a locuitorilor care, deși locuiesc într-o localitate, pe buletin figurează în alta. Este și situația localității Albota, unde s-au mutat mulți piteșteni, dar numai cu domiciliul, nu și cu datele din buletin.
,,Primul lucru pe care trebuie să îl facă acest guvern este să dea o lege prin care, dacă stai la Albota, să ai carte de identitate la Albota. Acesta ar fi cel mai important. Pe mine ar putea să mă desființeze dacă se fixează un plafon de 5000 de locuitori, dar în comuna mea, în mod real, sunt 6.500 de locuitori! În al doilea rând, împărțirea aceasta administrativă nu trebuie făcută din birou, ci printr-un Referendum. Să știți că frumusețea țării ăsteia stă nu numai în orașe, ci și în comunele noastre, căci veșnicia s-a născut la țară.” ne-a declarat primarul Ion Dumitru.
Ținând cont de execuția bugetară, edilul face parte din cazurile fericite de primari care nu doar că își asigură cheltuielile cu personalul și întreținerea, dar are un aparat bugetar redus cu care reușește să implementeze proiecte în mod mulțumitor pentru populație. Potrivit acestuia, nu este corect ca în timp ce el se raportează cu respect față de banul public, alți primari să beneficieze de sprijin, deși au numeroși angajați și performanțe puține.
,,Eu am 9 salariați care muncesc, dar sunt comune cu 2300 de locuitori care au 30 de salariați. Aici nu cred că mai este corect. Eu am ridicat bugetul de la 5 miliarde lei vechi la peste 50 de miliarde, nu mai stau cu mâna întinsă nici la Consiliul Județean, nici la Guvern. În Argeș sunt vreo 20 de localități care cu bani doar de salarii și întreținere sau nici pe aceia, dar au salariați și de două ori mai mulți decât mine. Hai să fim primari responsabili, să ne gestionăm resursele proprii, să ne încadrăm în ce avem în buzunar, nu să cerșim la CJ și la Guvern după bani de funcționare. Dacă primarii nu au bani de funcționare, nu au nici de făcut investiții, că trebuie să vină cu contribuții de 2-5%. Și atunci, de ce mai e nevoie de primărie. În astfel de cazuri, în mod clar e nevoie de reorganizare, fără nicio discuție. În privința digitalizării, una dintre măsurile importante și necesare pentru reforma administrativă, pentru ca cetățeanul să nu fie pus inutil pe drumuri, primarul este sceptic. Chiar dacă la el în localitate taxele se plătesc online în procent de 40%, primarul susține că populația, ba chiar și aleșii, au o educație precară în această zonă. ,,Cu digitalizarea este foarte greu. Poate credeți că tineretul e foarte mare artist pe digitalizare, dar nu e. Dacă vă uitați pe TikTok cum scriu, 5-ul pe care îl luam eu la școală este echivalentul cu 10-le din ziua de azi. Am trei consilieri de la alte partide care nu au știut să-și facă declarația de avere și interese, deci… despre ce digitalizare vorbim? Noi, la primărie, ne străduim, că nu ne convine, la cât de puțin personal avem, să se îmbulzească lumea pe holuri.” ne-a declarat Ion Dumitru, președintele Filialei Județene Argeș a ACoR.
Mai e mult până departe…
SPAȚIU PUBLICITAR
Ca să vă faceți o idee despre presiunea constantă pusă pe banul public, aflați că, în 1990, România avea 56 de municipii, 204 orașe și 2.688 comune. În 2021, numărul municipiilor și orașelor ajunsese la 319, iar cel al comunelor la 2.862. Proporțional cu aceste creșteri urcă și cheltuielile publice cu întreținerea aparatului public, de la primari, la aparatul propriu al primăriilor și consilieri locali.
Analistul Adrian Negrescu susține că am putea face economii uriașe și să redirijăm banii spre dezvoltare și reducerea deficitului. „Eu estimam undeva la 50 de miliarde de lei economia pe care am putea să o facem din reforma administrativă. În condițiile în care noi avem aceeași organizare administrativă din anii 60, între timp România s-a schimbat din toate punctele de vedere. Este necesar să dispară cel putin 40% din unitățile administrative și unitățile centralizate. Asta ar înseamna o economie fantastică la bugetul de stat și o focusare pe centre de atragere a fondurilor europene.” spune Negrescu.
La polul opus, Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România (ACoR), susține că demersul reorganizării administrative este neserios din start, pentru că nu poți face în șase luni ce nu ai făcut în două decenii. „E o dorință de expansiune a unor municipii sau orașe asupra teritoriilor din proximitate. Se aruncă pe piață și un termen de șase luni, mi se pare că e concepție prematură. Nici în timpul comunismului nu se făceau astea bătând din palme. Am participat în 2010, 2011 și 2012 la un astfel de proiect, dar după luni de zile, s-a constatat că este eșuat, pentru că modificarea limitelor unei unități administrative se face prin referendum, nu se face prin voința unuia de la centru.” a declarat Emil Drăghici.
………….
Prefectul Dragoș Predescu: ,,Actuala clasă politică a înțeles pe deplin mesajul românilor”
Prefectul Argeșului, Dragoș Predescu, este ceva mai optimist în privința reușitei reformei administrative, indiferent sub ce formă va arăta și asta pentru că, spune reprezentantul guvernului în teritoriu, de data aceasta vorbim și de o presiune publică ce nu poate fi ignorată.
Indiscutabil, reorganizarea administrativ-teritorială este necesară, dar dacă nu s-a făcut în aproape 20 de ani, timp în care am avut guverne cu majorități stabile, de ce s-ar face acum, când avem majorități fragile și interese diferite ale partidelor de la guvermare?
Indiscutabil, este nevoie de reforma administrativ-teritorială. Fără îndoială, pentru asta e nevoie de o discuție serioasă la nivelul întregii coaliții și de un acord al tuturor. De altfel, Ilie Bolojan, vocea principală a PNL în actuala Coaliție, a susținut încă de la începutul discuțiilor faptul ca este nevoie de reformă a statului român și a clasei politice, că e nevoie de eficientizarea instituțiilor publice, că e nevoie să ducem instituțiile statului mai aproape de cetățeni. Așadar, cred că și vedem o determinare pe care poate nu am mai văzut-o până acum! Asta înseamnă, din punctul meu de vedere, că actuala clasă politică a înțeles pe deplin mesajul românilor, problemele și soluțiile din punct de vedere economic, că este esențial să avem o economie stabilă și sustenabilă. Aceasta reorganizare reprezintă o discuție serioasă și, sigur, e nevoie de timp și consultarea tururor factorilor implicați, de la cetățeni la aleșii locali.
Presiunea primarilor este una imensă. Toți declară că vor reorganizare, dar să nu fie ei cei reorganizați. Ținând cont că este și an electoral și primarii joacă un rol esențial în alegeri, credeți că partidele vor ceda presiunii din teritoriu?
Este limpede că, în această decizie, trebuie să fie parteneri cetățenii, primarii, aleșii locali. Aici e o decizie care se vrea a reașeza sistemul administrativ al României și atunci cred această decizie trebuie luată împreună cu toți aceștia.
Ce feed-back ați primit, până în prezent, de la primarii din Argeș?
Părerile sunt împărțite! Unii edili sunt de acord cu aceasta nevoie a României de reorganizare. Alți primari mi-au spus ca trebuie făcută, dar au venit cu amendamente la ceea ce circulă ca informații primare la cum ar putea fi făcută. Și mai sunt, evident, primari care se opun. De asta vă spuneam că discuția este complexă și, probabil, că vor fi multe discuții pe marginea acestui subiect. Asta este o reformă care va dura, nu se poate face peste noapte. Vorbim de un proces complex.