După ce firma Zeus a cerut drept la replică pentru afirmațiile conducerii Consiliului Județean Argeș, redate de bitpress.ro în articolul Se închide podul de la Căteasca! Firma ZEUS – dată în judecată de CJ Argeș pentru că nu a vrut să refacă podul aflat în garanție inginerul Verificator de Proiect al podului de la Căteasca a solicitat de asemenea un drept la replică prin care a adus foarte multe argumente tehnice care demontează concluziile comunicate de reprezentanții CJ Argeș
Redăm mai jos dreptul la replică:
Subsemnatul dr. ing. DIMA Alexandru in calitate de Verificator de Proiect fac urmatoarele precizari:
1. Deschiderile de 60 m si fundatiile podului nou Cateasca au fost proiectate in solutie pe coloane cu lungimi de 16.0 si 20.0 m au fost adoptate pentru a corespunde unor situatii exceptionale de afuiere maxima a fisei coloanelor de pana la 15.0 m ceea ce ar asigurat un orizont de timp rezonabil estimat la cca 10-15 de ani (cu executarea lucrarilor anuale de intretinere curenta a albiei) pana la finalizarea lucrarilor definitive de stabilizare a albiei care sunt lucrari de constructii hidrotehnice de amploare si reprezinta un alt domeniu de exigenta (A6). Eu sunt atestat pentru verificarea podurilor nu si pentru lucrarile hidrotehnice
2. Cauzele deteriorarii albiei nu au nicio legatura cu prezenta podului nou ci cu modificarile morfologice ale albiei produse de existenta si deversarile tehnologice ale lacurilor de acumulare din amonte asa cum se precizeaza in lucrarea stiintifica “Impactul amenajarilor hidrotehnice aupra mediului de pe valea Argesului (pana la Golesti)“ intocmit de ing. Laura Ana Mititelu (mititelulaura@yahoo.com) de la Administratia Bazinala de Apa Arges – Vedea, Pitesti: “la sh Căteasca morfologia albiei prezintă alt gen de deteriorare şi anume cea în adâncime. Astfel, coborârea albiei râului Argeş în aval de acumularea Goleşti, cu 11 m de la infiinţare (1977) până în 2008 are mai multe cauze: diminuarea cantităţii de sedimente ajunse în albie ca urmare a reţinerii acestora în acumulare şi regulamentul de exploatare ce impune evacuarea unor debite relativ mari şi cu viteze la fel. Într-un singur an, 2002-2003, cota talvegului a scăzut cu 2 m, pentru restul anilor rata de adancire fiind de cca 1m/an”. De remarcat ca evolutia coborarii talvegului se accelereaza in timp: daca in perioada 1977-2001 (24 ani) s-a inregistrat o coborare medie anuala de 3.50 m / 24.0 ani = 0.15 m , intre anii 2001 si 2003 s-au inregistrat o coborare de 2.0 m iar pana in 2008 coborarea talvegului a fost de 1.0 m/an. Aceste masuratori arata gradul sever de modificare a morfologiei albiei raului Arges. In acelasi timp, exploatarile intensive de balast de pe cursul inferior al raului au contribuit si ele la accelerarea fenomenului de erodare a albiei.
3. Prin urmare atat podul vechi de la Cateasca cat si celelate poduri de pe raul Arges, in aval de acumularea Golesti au fost grav afectate de apele evacuate cu viteza mare si s-au demolat (Anexa 1). De asemenea executarea unor praguri de fund care sa acopere coborari ale albiei de cca 1.0 m pe an sunt constructii hidrotehnice de mare amploare (vezi FOTO Anexa 1), cu fundatii pe sute de coloane si ele executa si se amplaseaza numai pe baza recomandarilor unei expertize tehnice din domeniul A6 (constructii hidrotehnice). La data finalizarii proiectului (2007) era cunoscut faptul lucrarile de regularizare si
stabilizare ale albiei raului Arges de la acumularea Golesti pana Ogrezeni au fost aprobate pentru finantare in sedinta de guvern 12.01.2006. Dupa executia podului Cateasca, lucrarile de regularizare si stabilizare ale albiei raului au fost
prinse anual in planurile de invesrtitii ale ABAAV, ultimul termen de executie fiind anul 2019 insa aceste lucrari nu au inceput nici in prezent. In presa locala (ziarul Atitudine) din 14.09.2015 este prezentat in articolul “Bajbaiala
generala la Directia Apelor Arges-Vedea” cazul unui investitor local care a castigat licitatia acestor lucrari in 2013 si nu a primit ordinul de incepere a lucrarilor nici in prezent desi avea finantarea asigurata.
4. In cei 12 ani de exploatare a podului nou in conditiile severe de eroziune a albiei (care exced prevederile PD 95/2002 privind calculul hidraulic al podurilor) s-au produs eroziuni ale malurilor pe cca 15 m spre pila si culee precum si adancirea albiei, favorizate si de obturarea cu blocurile de beton ale podului existent prabusit. Desi s-au realizat numerioase sesizari in special din partea executantului (firma Zeus) si s-au semnat intelegeri intre ABAA-V si CJ in care CJ Arges a fost de acord sa execute lucrarile intretinere ale albiei pe zona podului de protectie albiei, aceste lucrari nu au inceput nici in prezent. Personal nu am fost contactat niciodata iar in aceasta perioada de exploatare de 12 ani nu s-a intervenit cu nimic pentru consolidarea fundului albiei si pentru protectia radierelor pilei si culeei in cadrul lucrarilor de intretinere a albiei.
5. Expertiza Tehnica cu Nr. 11.1/2021 care a fost intocmita de ing. Dan Maiorean si insusita de dr. ing. Ionut Radu Racanel a avut ca obiectiv impus “Experiza tehnica trebuie sa stabileasca starea tehnica a podului in conformitate cu instructiunile indicativului AND 522/2002”. Acest indicativ nu este standard national de referinta care raspunde unor cerinte esentiale
de rezistenta si stabilitate ale podului. Prin urmare, continutul acestei expertize se rezuma la incadrarea podului intr-o clasa a starii tehnice aparente in clasa III de stare tehnica, avand calificativul SATISFACATOR din punct de vederea al lucrarilor de intretinere. In continuare expertul a considerat o depunctare maxima de afuiere a pilei de 10 puncte (in loc de 9) pentru a incadra podul in clasa V de stare tehnica si de a acorda un calificativ sever de “stare critica”. In tabelul de la Art. 21 din AND 522/2002, pentru clasa V aprecierea generala asupra starii tehnice este formulata astfel: “starea tehnica nu asigura conditiile minime de siguranta” iar masurile recomandate generic sunt: “inlocuirea sau consolidarea structurii de rezistenta afectate” .
6. Incadrarea podului in clasa de stare tehnica aparenta V inseamna pentru administratia drumurilor ca podul este pe ultima treapta de degradare si, conform Art. 18, aliniat 2 din Legea 10/1995, se impune efectuarea de urgenta a unei expertize tehnice pentru stabilirea masurile de interventie, astfel incat solutia propusa sa corespunda cerintelor de rezistenta, stabilitate si siguranta ale eurocodurilor. Indicativul AND 522/2002 este utilizat pentru incadrari ale podurilor in clase ale starii tehnice in vederea evaluarii lucrarilor de intretinere iar in cazul unor depunctari execeptionale de 10 puncte sau in clase de stare tehnica care impun lucrari de interventie la structura de rezistenta aceste lucrari vor fi definite in cadrul unor expertize tehnice in care se vor stabili masuri si solutii de interventie in vederea conformarii structurii la cerintele esentiale de rezistenta si stabilitate.
3
7. Prin urmare calificativul de “stare critica” din expertiza tehnica Nr. 11.1/2021, nu are relevanta asupra sigurantei structurale daca aceasta stare critica nu reprezinta consecinta unui calcul minimal pentru verificarea fundatiei pe coloane cu radier inalt. (Podul peste Arges la Oltenita are pile in albie cu radierul situat la cca 2 m deasupra apei, FOTO Anexa 1).
8. Decopertarea partiala a partii superioare a fundatiei indirecte a unei pile putea primi calificativul “critica” numai daca efortul de proiectare aferent unei coloane este mai mare de rezistenta coloanei la starile limita ultime sau daca
fundatia pilei prezinta tasari si inclinari semnificative.
9. Verificarea fundatiei pilei in conformitate cu cerintele SR EN 1990, SR EN 1991-2 si SR EN 1997 si efectuata pentru nivelul actual de afuiere ANEXA 1 (anexata) a condus la urmatorul rezultat:
NEd,coloana = 1803 kN < Rc,d= 4805 kN (mai mica decat sarcina reala la care au cedat coloanele de consolidare ale podului vechi) unde: NEd,coloana = efort axial de proiectare Rc,d = rezistenta de proiectare la compresiune a coloanei
10.Acest rezultat arata ca fundatia pilei afuiate nu este in stare critica, siguranta pilei este redusa nesemnicativ pentru acest nivel de afuiere a albiei si prin realizarea lucrarilor de regularizare si stabilitate ale albiei se poate reveni la situatia de siguranta initiala .
11.Solutia de stabilizare a albiei si masurile de interventie propuse in expertiza nr.11.1/18.11.202 excede domeniul de atestare al expertului de poduri iar solutia de remediere prezentata este inutila si nefunctionala tehnic.
12. Asimilarea calificativului de “stare critica” obtinut prin incadrarea podului in clasa de stare V conform indicativului AND 522/2002) cu “starea critica a unui pod” obtinuta prin calculul la cerintele de rezistenta mecanica, statica si stabilitate la care este atestat un expert tehnic este o eroare inadmisibila si poate fi sanctionata de Legea 10/1995, la Art. 35 si Art. 36,
punctul “ h”
13. Stabilirea masurilor de interventie pentru asigurarea stabilitatii talvegului si malurilor albiei raului Arges in vederea limitarii efectelor de eroziune si degradarii albiei in aval de acumularea Golesti fac obiectul unei expertize tehnice intocmita de un expert atestat in domeniil constructiilor hidrotehnice la exigenta (A6) si nu la exigenta poduri (A4). Aceste masuri se pot referi la tehnologia de exploatare a amenajarilor hidroelectrice, la solutii de consolidare a albiei cu anrocamente, la executarea unor disipatoare pentru reducerea vitezelor la evacuarea apelor din acumulare in albia naturala,
inclusiv executarea unor praguri de fund.
14.Necesitatea acestor lucrari de stabilizare a albiei a fost precizata in expertizele tehnice anterioare din anul 1999, 2004 precum si prin o serie de adrese ale Executantului care au fost transmise Consiliului Judetean. De asemenea in
Observatorul de Arges exista aticole care se refera la necesitatea consolidarii albiei:
In ziarul Observatorul de Arges din data de 29.03.2017 se precizeaza : “Consiliul Judetean va aloca 240 000 lei pentru
proiectare si studii pentru pragul de fund”
In ziarul Observatorul de Arges din data de 29.11.2017 se precizeaza : “a inceput o expertiza dublata de proiectarea
pragului de fund” si “in anul urmator vom incerca rezolvarea problemei impreuna cu ABA Arges-Vedea care lucreaza la
accesare de fonduri pentru regularizarea raului Arges. Pragul de fund fara regularizare nu inseamna mai nimic, este nevoie
de efort conjugat”
15.Responsabilitatile proiectantilor si verificatorilor dupa perioada de 10 ani raman valabile sub rezerva unei intretineri normale a podului si a albiei
16. Atasez Anexele I si II pentru justificarea pe larg a punctelor de vedere de mai sus.
12.05 .2022 Dr. Ing. Alexandru DIMA
5
ANEXA 1
SITUATIA UNOR PODURI PESTE RAUL ARGES IN AVAL DE SITUATIA ACUMULAREA GOLESTI
Coborarea permanenta a talvegului raului Arges ca urmare a constructiei si exploatarii celor 11 amenajari hidrotehnice ale raului Arges a afectat grav podurile existente cu fundatii directe executate aflate in exploatare si executate cu multi ani in urma :
Podul vechi Cateasca (executat in anii 1960, a fost consolidat in anii 1990 si 1993 prin camasuirea blocurilor de fundatie si rezemare pe 3+3 coloane (s-a prabusit in anul 2011 dupa 8 ani de la consolidare, Prabusirea pilei P5 in
albie a produs erodarea puternica a malului drept si decopertarea radierului pilei podului nou (FOTO 4)
Podul nou si podul vechi Podul boltit de la Ionesti (executat in anii 1907, a fost consolidat in prin camasuirea blocurilor de fundatie. Prin tasarea diferentiata a unor fundatii s-au distru boltile si a fost demolat in anul 2012).
Podul peste Argeş, pe DJ 702 A, la Pătroaia (cu fundatii indirecte pe coloane) fost afuiat pe cca 5.0 m si specialiştii Consiliului Judeţean Dambovita au decis demolarea sa.
Podul peste Argeş, la Oltenita (inainte de varsarea Argesului in Dunare) prezinta coborari ale talvegului mai moderate. Podul este consolidat, are fundatii indirecte pe coloane cu radier inalt si se afla in exploatare
Podul peste Argeş de pe DJ711A, km 36+698, la Potlogi a fost pus aparat cu un prag de fund care a fost distrus dupa 2 ani de la executie. In prezent se executa un nou prag de fund pe coloane Etape de executie a unui nou prag de fund la podul Potlogi
Podul nou Cateasca (executat in anul 2010) prezinta o decopertare a radierului de fundatie la o pila ca urmare a coborarii talvegului si a erodarii malurilor albiei, fara afectarea marjei de siguranta (FOTO 11)
ANEXA II
1.1. STANDARDE NATIONALE DE REFERINTA PENTRU PROBAREA CONFORMITATII PODURILOR LA CERINTELE ESENTIALE DE REZISTENTA SI STABILITATE, SIGURANTA IN EXPLOATARE, SANATATEA OAMENILOR SI PROTECTIA MEDIULUI
Expertizele tehnice din domeniul constructiilor se elaboreaza in concordanta cu standardele nationale de referinta prin care se pot proba daca podurile sau constructiile in general sunt proiectate, executate si exploatate in conformitate cu cerintele fundamentale esentiale precizate la Art. 5 al Legii 10/1995 „Art. 5. Pentru obţinerea unor construcţii de calitate sunt obligatorii realizarea şi menţinerea, pe întreaga durată de existenţă a construcţiilor, a următoarelor cerinţe
fundamentale aplicabile:
a) rezistenţă mecanică şi stabilitate;
b) securitate la incendiu;
c) igienă, sănătate şi mediu înconjurător;
d) siguranţă şi accesibilitate în exploatare;
e) protecţie împotriva zgomotului.
Aplicarea cerinţelor fundamentale se stabileşte pe domenii/subdomenii şi categorii de construcţii şi pe specialităţi…”
Expertii tehnici din domeniul Constructiei Podurilor sunt atestati numai la cerintele/exigentele
esentiale, urmatoare (Fig. 1):
– Rezistenta si stabilitate (A4.2) la solicitari solicitari, dinamice inclusiv cele seismice;
– Siguranţă în exploatare (B2.2);
– Sanatatea oamenilor si protectia mediului (D2.2)
Fig. 1. Facsimil din Certificatul de Atestare Tehnico-Profesionala Expert Tehnic in domeniul Constructiilor de Poduri
In conformitate cu prevederile Legii 10/1995 expertii tehnici din domeniul podurilor trebuie sa probeze daca podurile sau proiectele de executie ale podurilor expertizate sunt conforme (sau nu) cu cerintele esentiale inscrise in Certificatul de Atestare Tehnico-Profesionala, prin utilizarea standardelor de referinta din acest domeniu, valabile la data expertizei. In cazul constatarii unor neconformitati in raport cu cerintele esentiale la care este atestat, expertul va stabili solutii
concrete de interventie in vederea remedierii situatiei. In conformitate cu Art. 26 din Legea 10/1995 expertii tehnici raspund de solutiile de interventie din expertiza in raport cu cerintele esentiale la care au fost atestati.
Incepand din anul 2010, in Romania s-au adoptat noile norme de referinta denumite generic „eurocoduri” cu statut de standarde nationale care au inlocuit absolut toate standardele romanesti de referinta din domeniul constructiilor care au fost valabile pana la acea data.
Eurocodurile sunt standarde nationale de referinta pentru domeniul constructiilor si ele sunt valabile in tarile UE, in Romania eurocodurile au fost adoptate dupa aderare, in anul 2010.
Structura de baza a eurocodurilor este formata din Eurocodul SR EN 1990 (Bazele proiectarii structurilor) si 9 Eurocoduri pe domenii specifice constructiilor (numerotate de la 1 la 9),
Fig. 2.
Fig. 2. Facsimil din Preambul-lul standardelor eurocode in care se prezinta structura de baza a eurocodurilor
10
In Preambul-lul standardului SR EN 1990 intitulat Statutul si domeniul de aplicare a eurocodurilor (si prezentat in facsimil in Fig. 3) se precizeaza ca „Statele membre ale UE si ale AELS recunosc eurocodurile drept standarde de referinta” pentru urmatoarele utilizari:
– „ca mijloc de a proba conformitatea constructiilor si a lucrarilor ingineresti cu cerintele esentiale din Directiva Consiliului 89/106/CEE in particular la Cerinta Esentiala nr. 1 (Stabilitatea si rezistenta mecanica) si Cerinta Esentiala nr. 2 (Securitatea in caz de incendiu), prezentate in Facsimil, in Fig. 4);
– ca baza de specificatii (tehnice) in contractele de lucrari in constructii;
Fig. 3. Facsimil din Preambul-lul standardului SR EN 1990 intitulat Statutul si domeniul de aplicare a eurocodurilor
Fig. 4. Facsimil din Anexa 1 a Directivei Consiliului 89/106/CEE, in care se definesc Cerintele Esentiale nr. 1 de probare a conformitatii proiectarii si executiei constructiilor
11
De la aparitia Legii 10/1995 si pana in anul 2010, conformitatile privind proiectarea si executia constructiilor erau probate la Cerintele esentiale de rezistenta si stabilitate, Siguranta in exploatare, sanatatea si protectia mediului prin utilizarea standardelor nationale romanesti de referinta (care aveau indicativul STAS si au fost valabile in acea perioada). Trebuie mentionat ca Cerintele Esentiale pentru probarea conformitatii proiectarii si executiei constructiilor definite de Directiva Consiliului 89/106/CEE si care fac obiectul eurocodurilor in tarile UE si AELS sunt denumite la Art 5, din Legea 10/1995 –
Caliteatea in constructii – „cerinte fundamentale” iar pe certificatele pentru atestarea tehnico-profesionala pe domenii a expertilor tehnici, verificatorilor de proiect (Fig. 1) si a responsabililor cu executia aceste cerinte sunt denumite „exigente” (Fig. 1) .
Eurocodurile au primit statutul de norme nationale prin tiparirea traducerii in limba nationala a textului intreg si nemodificat al eurocodurilor si a anexelor lor asa cum au fostpublicate de CEN: adica au indicativul EN (norma europeana), indicativul (EN 1990 pana la EN 1999) precum si indicativul tarii (pentru Romania „SR”, de exemplu, SR EN 1990).
Textele eurocodurilor traduse pot fi precedate de o pagina de titlu, un Preambul national si urmate daca e cazul de o Anexa Nationala, Fig. 5.
Fig. 5. Facsimil din paragraful Statutul si domeniul de aplicare a eurocodurilor din Preambul-lul standardului SR EN 1990
Anexa Nationala va avea acelasi indicativ cu cel al eurocodului respectiv, urmat de indicativul „ / NA”, De exemplu, SR EN 1990/NA). Anexele Nationale ale eurocodurilor se refera la un numar redus de parametri care pot depinde de fiecare tara in parte (Fig. 5).
Majoritatea Anexelor Nationale ale eurocodurilor romanesti CONFIRMA valorile parametrilor recomandati in eurocodul de baza deoarece nu au fost initiate cercetari pentru fundamentarea aceste valori specifice tarii noastre.
Anexa Nationala SR EN 1990/NA prezinta informatii privind valorile unor coeficienti liberi care pot fi determinati la nivel national pentru stabilirea bazelor proiectarii structurilor iar pe plan european raspunde cerintelor CEN de adaptare a standardului roman SR EN 1990, publicat de ASRO. Denumirile si numerotarea articolelor din Anexa Nationala SR EN
1990/NA sunt identice cu cele din standardul roman SR EN 1990 (Facsimil Fig. 6).
Conform precizarii din Preambul-lul Anexei Nationale SR EN 1990/NA (prezentat in facsimil in Fig. 6), rezulta clar ca Anexa Nationala SR EN 1990/NA impreuna cu prevederile standardului roman SR EN 1990 si ale Eurocodurilor SR EN 1991 pana la SR EN 1999 (care au fost adoptate inainte de data limita din anul 2010) se utilizeaza la PROIECTAREA si EXPERTIZAREA STRUCTURILOR DE CONSTRUCTII. De asemenea, in acest Preambul sunt mentionate Standardele SR EN 1990 si SR
EN 1990/NA inlocuiesc si anuleaza standardele anterioare STAS 10101/0-75 si STAS 10101/0A-75.
12
Fig. 6.
1.2. ROLUL INDICATIVULUI AND 522/2002 SI EXPERTIZAREA PODURILOR
Expertiza Tehnica prezinta o serie de defecte (neconformitati) si degradari la suprafata elementelor de construcție structurale (grinzi, pile culei) si nestructurale (rampe de acces, calea pe pod, sferturi de con, estetica etc.) care au fost identificate, numai printr-o inspectie vizuala partiala (s-au inspectat doar zonele accesibile ale podului, fara a se realiza
o inspectie amanuntita si pe toate suprafetele vizibile).
Defectele de suprafata care au fost stabilite exclusiv vizual sunt defecte aparente si in cadrul Expertizei Tehnice independente au fost clasificate si cuantificate in conformitate cu prevederile indicativului AND 522-2002 „Instrucțiuni pentru stabilirea stării tehnice a unui pod” si ale indicativului AND 534-98 „Manual pentru identificarea defectelor aparente la podurile rutiere și indicarea metodelor de remediere”.
Indicativul AND 522-2002 este strict o reglementare interna a ADMINISTRATIEI NATIONALE DE DRUMURI (AND).
Acest indicativ are ca obiectiv stabilirea unui punctaj conventional necesar alcatuirii unui clasament relativ intre podurile rutiere cu scopul final de realizare a unor liste de prioritati pentru planificarea si finantarea lucrarilor de intretinere .
Indicativul AND 522-2002 nu se adreseaza expertilor tehnici din domeniul podurilor si nu poate fi utilizat pentru fundamentarea solutiilor de interventie propuse in cadrul unor expertize tehnice, deoarece nu reprezinta un mijloc de evaluare a conformitatii la cerintele esentiale descrise in Anexa 1 a Directivei Consiliului 89/106/CEE (Fig. 4) :
a) aplicarea Indicativului AND 522-2002 pentru probarea conformitatii podurilor in locul eurocodurilor este NECONFORMA (Fig.6a):
13
Fig. 6a.
Facsimil din Preambul-lul Anexei Nationale SR EN 1990/NA
b) calitatea de expert tehnic in domeniul podurilor se refera la exigentele de „rezistenta si stabilitate la solicitari statice si dinamice, inclusiv la cele seismice (A4.2), siguranta in exploatare (B2.2) si sanatatea oamenilor si protectia mediului (D2.2)” si nu la stabilirea unui punctaj prin completarea unor tabele cu depunctari subiective din indicativul 522/2002 pentru stabilirea unor clasamente de proritati la intretinere (Fig. 1);
c) prevederile Indicativului AND 522-2002 nu utilizeaza relatii intre solicitari, eforturi, si nu poate fi utilizata pentru evaluarea conformitatiiilor la Cerinta esentiala nr.1 de rezistenta si stabilitate, impuse de prevederile Legii 10/1995 ;
d) masurile de interventie propuse de Indicativul AND 522-2002 la Art. 21 sunt total in contradictie cu prevederile Legii 10/1995, Art 18, aliniatul 2, referitoare la stabilirea masurilor de interventie la constructiile existente care se vor realiza strict pe baza unei expertize tehnice;
e) Prevederile Indicativului AND 522 se aplica numai podurilor rutiere curente si nu sunt valabile si pentru restul podurilor rutiere si al podurilor de cale ferata.
f) Dupa aparitia Indicativului AND 522-1994 (INSTRUCTIUNI PENTRU STABILIREA STARII TEHNICE A UNUI POD), profesorul dr. ing. Nicolae Popa , Conf dr. ing. Dima Alexandru am prezentat o comunicare stiintifica la Congresul X de Drumuri si Poduri din 15-20 septembrie anul 1998, intitulata: Inspectia si Intretinerea Podurilor Metalice Rutiere in care
se realizeaza o analiza obiectiva si a continutului Indicativului AND 522-1994. Limitele si deficientele Indicativului AND 522-1994 sunt prezentate la punctele a,b….i ale articolului. O prima observatie relevanta era legata de denumirea indicativului AND 522-1994 (Fig. 7) din care rezulta ca aplicarea metodologiei din indicativul AND 522 conduce la obtinerea unor clase ale starii tehnice aparente pe baza carora se pot evalua in mod grosier costuri ale lucrarilor de intretinere si o ordine de finantare a podurilor rutiere si nu se refera la starea tehnica care probeaza cerintele esentiale la care sunt atestati expertii tehnici.
Facsimil DIN comunicarea stiintifica: Inspectia si Intretinerea Podurilor Metalice Rutiere prezentata la Congresul X de Drumuri si Poduri din 15-20 septembrie anul 1998
g) Concluziile asupra continutului si metodologiei Indicativului AND 522-1994 care au fost prezentate in articolul din 1998 semnalau riscurile luarii unor decizii gresite asupra dirijarii fondurilor de reparatii sau pot conduce la risipa acestor fonduri.
15
h) Se poate admite ca podurile care s-au incadrat in clasele starii tehnice III, IV si V conform Indicativului AND 522 pentru care sunt recomandate lucrari de reparatii si consolidari sa fie expertizate pentru a se stabili solutiile de interventie pe baza unor dimensionari sau verificari punctuale la cerintele eurocodurilor.
Facsimil DIN comunicarea stiintifica: Inspectia si Intretinerea Podurilor Metalice Rutiere prezentata la Congresul X de Drumuri si Poduri din 15-20 septembrie anul 1998
ANEXA III
