După ce mult timp s-a vorbit despre dublul standard în materie de alimente, autoritățile din Europa au cerut sancționarea acestor practici. Ungaria, Cehia și România sunt țările fruntașe ale acestui demers împotriva companiilor care produc alimente după standarde diferite. De aici înainte, companiile care practică dublul standard la alimente vor fi acuzate de înșelătoria consumatorului și vor putea fi amendate cu echivalentul a până la 4% din cifra de afaceri. Mai mult, Parlamentul European cere anchetarea cazurilor de acest gen pe întregul lanț de la producție.
Călin Popescu Tăriceanu: ,,Cea mai funcționala garanție pentru consumator este piața liberă și concurențială"
,,Vreau să cred că integrarea noastră europeană a pus capăt practicilor din anii ‘90, când importam toate rebuturile și fake-urile din întreaga lume, pentru că pe vestici, spre exemplu, îi costa mai ieftin să-și trimită anvelopele nevândute în România decât să le ardă în condiții ecologice la ei în țară. Maturizarea societății românești și intrarea în Uniune ne-au făcut să reglementam mult mai eficient comerțul dar știu sigur că cea mai funcționala garanție pentru consumator este piața liberă și concurențială. România merită să fie respectată, la fel ca toate celelalte state și sunt ferm convins că acest nou început se va traduce prin alimente de calitate mult mai bună decât cele pe care le-am avut, până în prezent, pe rafturi.” a declarat Călin Popescu Tăriceanu, președintele ALDE.
Andrei Gerea: ,,Ce e diferit în acest dublu standard al DNA?"
Din păcate, dublul standard încearcă să ni se impună și în privința justiției. Potrivit deputatului Andrei Gerea, vicepreședinte ALDE și candidat la Parlamentul European, nu puține au fost cazurile în care s-a acționat cu dublă măsură.
,,Acest standard dublu există, e o realitate și chiar una practicată de două instituții cheie: CSM – garantul independenței justiției și DNA – instituția care ar trebui să lupte împotriva corupției. Ce se întâmplă când cele două instituții sunt infectate și acționează cu o dublă măsură?
Un eveniment ignorat de mulți, trecut la și altele, a făcut-o pe Laura Codruta Kovesi să primească grade pentru a fi procuror la Parchetul General. Kovesi a cerut să i se recunoască gradul de procuror de Parchet General, fără examen, încercând să fenteze sistemul! Deși în primă fază secția de procurori a CSM i-a respins cererea, fosta șefă a DNA a atacat la Curtea de Apel decizia, iar Curtea i-a acceptat apelul. Oare să se fi așteptat secția de procurori la un asemenea deznodământ? Nu de alta, dar prietenia dintre cele două părți e de notorietate. Mai mult, CSM a decis să nu conteste decizia Curții!
O a doua dovadă a dublei măsuri în justiția din România implică un aplaudac fidel al sistemului, Ludovic Orban, în cazul căruia preacinstita instituție a DNA, condusă la vremea aceea de Kovesi, nu a contestat decizia judecătorilor. O situație unică! În cazuri precum Călin Popescu-Tăriceanu, Gala Bute, Dan Șova, Constantin Niță, cei de la DNA nu au ezitat să conteste. Ce e diferit în acest dublu standard al DNA? Oare faptul că Orban s-a făcut preș în fața sistemului după dosarul instrumentat de DNA? Poate fi vorba despre seratele la care, ca doi prieteni, Orban și Kovesi participau?" se întreabă, retoric, deputatul Andrei Gerea.
În calitate de candidat la Parlamentul European, vicepreședintele ALDE susține că va face o prioritate din a pleda pentru ca România să fie tratată pe picior de egalitate din toate punctele de vedere.