Cazul fetiței de la Baia de Aramă a împărțit România în două. În fapt, nici nu știu dacă este vreun subiect de interes public pe marginea căruia să cădem de acord… Specialiștii DGASPC Argeș sunt rezervați în a-și exprima vreo opinie întrucât nu au toate datele problemei, dar cu toții au picat de acord într-un punct: modul în care fetița a fost luată de lângă asistenții maternali nu a fost nici pe departe unul potrivit. Altfel, ținând cont de procedurile care trebuie respectate până se ajunge la adopția propriu-zisă, este evident că acestea nu au fost în totalitate respectate și că, undeva, lucrurile au scârțâit…
Argeșul s-a ținut departe de scandaluri din acest punct de vedere, slavă Domnului! La noi e mai mult pe bază de sclavie practicată sub nasul și cu complicitatea autorităților, de trafic de minori sau pornografie infantilă. Serviciul de Adopție și Postadopție din cadrul DGASPC pare să-și facă treaba cum trebuie. Vă mărturisesc faptul că m-a impresionat șeful acestui departament, Nelida Ghițulescu. Am întâlnit puțini funcționari publici potriviți în postul pe care îl ocupă și care fac lucrurile cu pasiune și dăruire. Potrivit acesteia, la capitolul adopții, lucrurile ar sta din ce în ce mai bine și la noi în județ.
,,Din ce în ce mai multe familii adoptă și copii cu probleme de sănătate, cu întârzieri în dezvoltare sau handicap"
,,Sunt de aproximativ zece ani în cadrul acestui serviciu și constat că, de la un an la altul, mentalitatea argeșenilor se schimbă. Din ce în ce mai multe familii adoptă și copii cu probleme de sănătate, cu întârzieri în dezvoltare sau handicap. De asemenea, etnia copilului înfiat începe să nu mai aibă așa mare relevanță. Sunt familii care înfiază și frați, chiar și trei frați. O fac chiar dacă acasă, poate, mai au un copil, dar consideră că, pentru minunea din viața lor sunt datori să facă un astfel de gest." ne-a declarat Nelida Ghițulescu, șef al Biroului de adopție și postadopție.
Potrivit acesteia, numărul de familii care au demarat procedurile de adopție s-a triplat în ultimii 10 ani, principala cauză fiind, ce-i drept, numărul tot mai mare de familii care nu pot avea un copil pe cale naturală sau în urma procedurilor de fertilizare. Firește, nu toate familiile ajung să se califice pentru a putea adopta, ținând cont că trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, condiții ce țin de situația materială și de integritate psihică. Astfel, din 2011 și până în prezent, situația familiilor care au ajuns efectiv să adopte un copil, sau mai mulți, arată la modul următor: 2011 – 11 familii; 2012 – 21 familii; 2013 – 15 familii; 2014 – 33 familii; 2015 – 22 familii; 2016 – 16 familii; 2017 – 36 familii; 2018 – 24 familii; 2019 – 26 familii.
În prezent, pe lista familiilor atestate la nivelul județului Argeș (familii care au trecut de criteriile de selecție) figurează 109 de familii/persoane. De asemenea, un numar de 35 familii/persoane se află în perioada de evaluare în vederea eliberării atestatului necesar adopției. Dintre acestea, 13 familii/persoane se află la al doilea atestat.
În evidența Biroului de Adopții și Postadopții se află un număr de 71 de copii, dintre care 51 se află în Profilul Public. Au fost adoptați din Profilul Public, în 2016, 2 copii, în 2017 – 10 copii, în 2018 – 7 copii, iar în 2019 – 8 copii. În prezent, 47 de copii se află în perioada de monitorizare postadopție.
,,Sunt asistenți maternali, deloc puțini, care au avut grijă de copii chiar și după ce aceștia au împlinit 18 ani"
Asistenții maternali cărora le sunt încredințați copiii până în momentul adopției joacă un rol extrem de important. E adevărat, mulți ajung să se atașeze de copil și atunci se ajunge la cazuri precum cel din Baia de Aramă.
,,Este normal ca asistenții maternali să se atașeze emoțional, nu suntem roboți, dar aceeași deontologie îi obligă să fie conștienți de faptul că, mai devreme sau mai târziu, copiii care li s-au încredințat ar putea fi adoptați mai devreme sau mai târziu. Mai sunt și chestiuni de orgolii, mai sunt și neîntelegeri, dar i-am tratat întotdeauna ca pe colegii noștri și am rezolvat amiabil orice neînțelegere. Urăsc să se ajungă la rezolvarea problemelor în instanță, personal nu am ajuns niciodată în acest punct. Sunt asistenți maternali, deloc puțini, care au avut grijă de copii chiar și după ce aceștia au împlinit 18 ani, le-au făcut un rost în viață și îi tratează fără să facă vreo diferență între ei și copiii naturali." ne-a mai declarat Nelida Ghițulescu.
Câteva lucruri despre pașii care trebuie parcurși până la adopția unui copil
Persoana/familia care dorește să adopte, se adresează la Direcția Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) în a carei rază teritorială domiciliază unul dintre adoptatori sau unui organism privat român autorizat (OPA) pentru realizarea procedurii de informare prealabilă şi pentru demararea procesului de evaluare. DGASPC/OPA evaluează garanţiile morale şi condiţiile materiale ale persoanei/familiei care dorește să adopte şi asigură acestora serviciile de pregătire/consiliere necesare pentru a-şi asuma în cunoştinţă de cauză şi în mod corespunzător rolul de părinte.
Etapa de evaluare (socială și psihologică) și pregătire (cursuri de pregătire) pentru asumarea în cunoștință de cauză a rolului de părinte adoptator, are o durată de maximum 90 de zile de la depunerea cererii de atestare; etapa de evaluare socială constă în realizarea unui număr de minimum 6 întâlniri cu asistentul social, evaluarea psihologică presupune un număr de minimum 4 întâlniri de evaluare/consiliere realizate de către psiholog iar pregătirea adoptatorilor are o durată de minimum 12 ore distribuite în 3 sesiuni individuale/de grup.
După ce obține atestatul de persoană aptă să adopte, persoana/familia urmează să fie înscrisă în Registrul Național pentru Adopții (R.N.A) alături de celelalte persoane/familii atestate din România.
Începând din luna august 2016, salariaţii care vor să adopte copii pot beneficia de concediu de acomodare care poate avea o durată de cel mult un an de zile şi va include şi perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei. În acest timp, salariatul îndreptăţit (adoptatorul sau oricare dintre cei doi soţi ai familiei adoptatoare) va primi şi o indemnizaţie lunară. Concediul de acomodare şi indemnizaţia vor fi acordate la cererea persoanei îndreptăţite, iar aceste drepturi vor fi stabilite şi acordate din ziua următoare celei în care este pusă în executare hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei.
Potrivirea iniţială este realizată de către DGASPC-ul de la domiciliul adoptatorilor şi presupune identificarea şi selectarea din R.N.A. a persoanei/familiei atestate în vederea adopţiei care, din punct de vedere teoretic, corespunde nevoilor copilului. Pentru fiecare copil adoptabil se generează în timp real lista cu adoptatorii/familiile adoptatoare atestate, care răspund nevoilor şi caracteristicilor copilului.
Criteriile de potrivire luate în considerare pentru includerea unui adoptator în lista unui copil sunt: vârsta copilului; sexul copilului; numărul de copii pe care familia îi poate ingriji; starea de sănătate şi nivelul de dezvoltare al copilului.
Se acordă prioritate la includerea în listă următoarelor persoane atestate: rudele copilului până la gradul al patrulea inclusiv; persoana/familia alături de care copilul s-a bucurat de viaţă de familie o perioadă de minimum 6 luni; persoanele/familiile care au adoptat fraţi ai copilului sau se află în procedură de adopție cu un frate al acestuia.
Cum se face potrivirea familiei cu copilul care urmează să fie adoptat
Potrivirea practică cu copilul adoptabil în cadrul etapei de potrivire practică, se realizează întâlniri între copilul adoptabil și persoana/familia atestată (adoptator).
Prima etapă a potrivirii practice constă în informarea prealabilă a adoptatorului/familiei adoptatoare cu privire la copil, nevoile şi caracteristicile lui, motivele pentru care responsabilul de caz consideră că adoptatorul/familia adoptatoare respectiv/respectivă este potrivit/potrivită pentru acel copil, prezentându-i-se şi fotografii recente ale copilului.
Dacă persoana/familia adoptatoare refuză continuarea potrivirii practice, acest refuz se consemnează şi se motivează în scris.
Dacă adoptatorul/familia adoptatoare acceptă continuarea potrivirii practice, stabileşte împreună cu responsabilul de caz al acestuia/acesteia şi cu cel al copilului, de comun acord, data primei întâlniri cu copilul.
Numărul întâlnirilor necesare pentru constatarea compatibilităţii dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare se stabileşte de către cei doi responsabili de caz (cel al copilului si cel al familiei), în funcţie de particularităţile şi evoluţia cazului. Numărul minim al întâlnirilor este de 4.
Procedura de potrivire încetează dacă pe parcursul potrivirii practice specialiştii constată că nu se realizează acomodarea copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, familia/persoana urmând să aștepte în continuare până ce va fi inclusă intr-un alt proces de potrivire practică, cu un alt copil adoptabil.
La finalul potrivirii practice, responsabilul de caz al copilului şi cel al adoptatorului/familiei adoptatoare întocmesc raportul de potrivire și, constatând că s-a realizat acomodarea copilului cu familia adoptatoare, DGASPC, sesizează instanţa judecătorească pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei.
,,Pot vedea o fotografie sau un filmuleț care îi impresionează și atunci renunță la oricare dintre criteriile bifate."
O situaţie particulară este constituită de cazurile copiilor greu adoptabili (acei copiii pentru care într-o perioadă de 9 luni de la declararea adoptabilităţii nu s-a reuşit identificarea unei familii potrivite sau, chiar dacă aceasta a fost identificată, nu s-au putut urma paşii care să conducă la finalizarea adopţiei). Pentru aceşti copii a fost creată în R.N.A. o secţiune specială care conţine profilul celor aflaţi în această situaţie.
Profilul unui copil greu adoptabil constă într-o prezentare succintă a abilităţilor, preferinţelor, nevoilor şi trăsăturilor de personalitate care caracterizează copilul în cauză, fiind însoţit de o fotografie a acestuia sau de o imagine reprezentativă ce poate fi aleasă chiar de copil. De asemenea, pot fi încărcate şi mesaje vocale sau imagini video cu activităţi ale copilului. În cazul fraţilor ce urmează a fi adoptaţi împreună, profilul este comun. Adoptatorii au posibilitatea de a accesa de la nivelul DGASPC-ului de la domiciliul profilul copiilor greu adoptabili şi, în situaţia în care sunt interesaţi de adopţia unui copil din cadrul profilului pot notifica acest aspect Direcţiei. În termen de maximum 7 zile de la notificare adoptatorul va primi informaţiile complete cu privire la copil şi poate iniţia procedura de potrivire practică.
,,Avem destul de multe cazuri în care, dacă la început, familia care dorește să adopte bifa anumite preferințe, pe parcurs ajunge să se răzgândească. Începe să fie mai deschisă la ideea de a adopta un copil cu întârziere în dezvoltare, spre exemplu. Sau se mai întâmplă un lucru: vizualizând profilele copiilor greu adoptabili, ajunge să se creeze o chimie la vederea unuia sau altuia dintre copii. Pot vedea o fotografie sau un filmuleț care îi impresionează și atunci renunță la oricare dintre criteriile bifate." ne-a mai declarat șeful Serviciului de Adopție și Postadopție din cadrul DGASPC Argeș.
