Inainte de infiintarea unei firme, dupa lungi consilii de familie, se decid membrii care se vor asocia, liantul principal fiind gradul de rudenie sau increderea reciproca. Ce se intampla cu firma, insa, atunci cand relatiile familiale se strica?
In general, majoritatea asociatilor unei firme provin “din familie”, insa aceasta nu este o regula. Chiar si doi, trei sau mai multi indivizi, care converg catre acelasi scop si au trasate aceleasi obiective, pot constitui comitetul de asociati in cadrul firmei nou infiintate. Ulterior, in functie de statutul companiei, sunt stabilite functiile si rolurile fiecaruia, precum si actele constitutive care reprezinta reperul legal in activitatea firmei.
Actul constitutiv poate deveni actul discordiei dintre asociati
Actele constitutive au o deosebita importanta pentru relatia dintre asociati deoarece majoritatea problemelor isi trag seva din inadvertentele sau din lipsa de precizari si stipulari din cadrul acestor acte. Este foarte important ca in procesul de concepere si redactare a respectivelor documente sa fie incluse toate aspectele legate de activitatea firmei, precum si de consecinte, asta pentru a se evita multe probleme. Legea nu ofera decat directive generale in aceasta speta, tocmai de aceea se recomanda nota personala si implicarea partilor in crearea clauzelor, pentru a-si urmari propriul interes.
In practica, atunci cand mai multi asociati decid sa infiinteze o firma, este necesar sa se stabileasca un administrator al acesteia, care poate fi unul dintre ei sau o persoana din afara companiei care va avea rolul de a exercita aceasta functie. In cazul in care se decide ca unul dintre asociati sa fie si administrator, acestuia ii revin mai multe responsabilitati, dar si beneficii suplimentare fata de asociati datorita faptului ca are la dispozitie toate uneltele pentru a-si urmari si interesele personale.
Unii asociati neadministratori ajung sa-i implore pe administratori pentru a avea acces la controlul firmei
Asociatii neadministratori au de suferit in momentul in care solicita dreptul de control asupra companiei, mai ales cand administratorul se simte cu musca pe caciula si are de ascuns anumite actiuni interzise. S-au inregistrat chiar si cazuri cand asociatii neadministratori au pus firme de paza care sa le interzica accesul asociatilor pe teritoriul firmei, desi acest lucru nu este legal, ei neavand aceasta autoritate. Pe langa dreptul la control, asociatii neadministratori mai au dreptul de a cere informatii cu privire la statutul propriei companii, iar acest lucru se poate cere chiar periodic si nu doar in cadrul adunarilor generale.
In cazul in care asociatul administrator este actionat in instanta, judecatorul poate sa-i ceara acestuia sa prezinte toate documentelor pe care nu a binevoit sa le arate celorlalti asociati, incluzand aici registrele contabile, hotararile Adunarii Generale, registrul de deliberari al Adunarii Generale, documentele privitoare la tranzactiile efectuate sau contractele societatii. Administratorul nu poate invoca clauza confidentialitatii contractelor, deoarece asociatul este indreptatit sa le vada, dat fiind faptul ca statutul lui ii confera acest drept.
SPAȚIU PUBLICITAR
Pentru a trage niste concluzii corecte, asociatul neadministrator trebuie sa efectueze o radiografie totala a activitatilor din companie tocmai pentru a sti cum sa gestioneze eventualele greseli si sa le rectifice in timp util.
Pentru detalii si pentru a te informa suplimentar, acceseaza www.avocat-tv.ro, sectiunea Subiecte. Acolo, avocat Mihaela Plesea, alaturi de invitatul sau, avocat Mihail Barbu, ofera informatii interesante legate de dreptul de control al asociatului neadministrator.