Ieșirea la pensie a lui Călin Nistor, după 25 de activitate petrecuți în sistemul judiciar – 15 doar în DNA -, a luat pe mulți prin surprindere. S-a speculat faptul că investigațiile din dosarele Unifarm s-ar fi lăsat cu presiuni și atunci… ar fi fost trimis la pensie. Nistor susține că, din contră, abia dacă ar fi fost presiuni nu ar fi plecat. În schimb, deși spune că îi pare rău că a părăsit magistratura, de bunăvoie și nesilit de nimeni, nu a putut da un răspuns clar cu privire la întrebarea: de ce ați ieșit la pensie? ,,Nu mi-a cerut nimeni să plec din DNA, a fost opțiunea mea. Îndeplineam criteriile legale să ies la pensie. (…) Îmi pare rău că am ieșit la pensie, și acum cred că sunt într-un concediu. Am și fost de două ori pe acolo (n.r. la DNA), după orele de program. Încă nu îmi vine să cred că am plecat din magistratură.” a declarat Călin Nistor în prima sa apariție publică, la televiziunea online Aleph News. În scurt timp, spune cel mai temut procuror al Argeșului, va reveni în avocatură. Adică… va fi de cealaltă parte a baricadei, se va lupta cu prietenii săi procurorii, ceea ce va fi cât se poate de interesant.
În prima ieșire publică, fostul procuror șef al DNA, Nistor Călin, a vorbit în emisiunea ,,On the record”, moderată de Sorina Matei, despre măruntaiele luptei anticorupție din România. A spus ce greșeli s-au făcut, care sunt cauzele achitărilor, abuzurilor, și a vorbit inclusiv despre industria mandatelor de siguranță națională în România.
,,După ce am plecat de la DNA Pitești a fost ca după cutremur”
Cât a fost șef la DNA Pitești, Nistor a fost cel mai negru coșmar al corupților. Acesta afirmă că, după plecarea sa, cei care se simțeau cu musca pe căciulă au răsuflat ușurați.
,,Un fost amic care a lucrat la serviciul teritorial Pitești, între timp a trecut în mediul privat, spunea că mai discuta cu oameni de prin Argeș și că, legat de activitatea DNA, după ce am plecat a fost ca după cutremur, pentru că oamenii au ieșit mai liniștiți din case.” a declarat Nistor. Potrivit acestuia, atitudinea subiecților din dosare era total diferită, în sensul în care, zmeii din fața camerelor de luat vederi se făceau mult mai mici la interogatoriu: ,,În general, subiecții cauzelor noastre au altă atitudine în fața procurorului, cu mult diferită decât cea în fața camerelor de luat vederi. Mulți au un comportament destul de decent în relația cu procurorul.”
Călin Nistor este procurorul cu o rată de condamnări de 97% și cu toate acestea a condus o instituție cu o rată de achitări, pe 2019, de 52,3%! Cum explică acest paradox? E normal ca mai bine de jumătate din dosarele trimise în instanță să se finalizeze cu achitări, adică oamenii să fie considerați nevinovați?
,,Nu, nu mi se pare normal. Pentru mine achitările sunt cel mai mare rebut profesional. În 2019, eu nu mai investigam cauze ca să se reflecte în activitatea Direcției, ci conduceam interimar DNA. Trebuie să ai grijă când formulezi acuzații și trimiți o persoană în judecată, pentru că aceasta are consecințe grave asupra persoanei respective. (…) Dacă nu ai suficiente probe, asta e, îi dai soluție de clasare și poate o prinzi altă dată. Nici în următoarea perioadă de timp nu va scădea numărul de achitări, din păcate, pentru că știu ce s-a trimis în judecată, știu că unele cazuri nu vor avea nicio șansă să treacă de filtrul judecătorului. De aceea este bine să existe un control ierarhic eficient.” a declarat Călin Nistor, adăugând că abia ,,un procent de achitări între10-12% este un procent rezonabil”. Până la 52%, ehei, e cale lungă!
,,A fost o recomandare ca în perioada campaniilor electorale procurorii să evite să pună sub acuzare politicieni”
Poate cea mai mare pată pe obrazul DNA a fost achitările la nivel înalt. Orban, Tăriceanu, Ponta, Blaga, toți au fost plimbați la DNA și, apoi, achitați de către judecători. ,,E adevărat, la nivel de percepție pare mult mai gravă o achitare la vârf, dar orice achitare este dăunătoare pentru instituție, indiferent de numele persoanei.” admite Nistor.
Acesta a comentat și… obiceiul DNA de a acționa în momente politice cheie, lucru care, în percepția publică, a acreditat faptul că și DNA e jucător:
,,Pot fi doar coincidențe. Uneori există. Pot spune ce am făcut eu cât am asigurat interimatul la DNA. Au fost două cicluri electorale în 2019, alegerile europarlamentare și alegerile prezidențiale. Am avut ședințe cu toți colegii și a fost o recomandare ca în perioada campaniilor electorale să evite să pună sub acuzare politicieni, ca să nu deturnăm campania, cu excepția cazurilor în care ar fi fost o acțiune flagrantă sau subiectul investigației ar fi încercat să distrugă probe, să se sustragă de la urmărire. Pe de altă parte, era doar o recomandare. Dacă procurorul voia să citeze pe cineva, nu-l puteai împiedica.”
,,Politicienii nu știau că SRI e structura pentru interceptări, au aflat în 2019?”
Călin Nistor a comentat și pe marginea controversatelor protocoale cu SRI. O inițiativă legislativă tocmai a trecut tacit de Camera Deputaților, este în Senat, iar prin ea se arată că datele din mandatele de siguranță națională ar trebui să devină din nou probe în dosarele penale. Vorbim de mandatele cerute în dosarele DNA. Iată o conversație interesantă purtată între Călin Nistor și moderatoarea emisiunii:
,,*Vă veneau informații prețioase de la SRI?
**Au fost și informații de valorificat în cauze penale.
*Daniel Morar spunea că datele astea de la SRI multe sunt povești, nu sunt probe…
**A fost o perioadă, prin 2006, când am văzut o notă, cred că avea trei rânduri, nu aveai ce valorifica. E adevărat că, cred că după 2008, calitatea notelor, informațiilor a crescut substanțial.
*Și v-au ajutat pe dumneavoastră în dosare, că înțeleg că a apărut o industrie a mandatelor de siguranță națională?
**DNA nu a avut, nu are nicio atribuție pe mandatele de siguranță națională. DNA nu e implicat în măsura de emitere a acestora.
*Știu, dar mandatele de siguranță națională se regăseau în dosarele DNA, chiar dacă procurorul șef nu dă semnătură. Practic, semnătura e a unuia dintre cei trei judecători de la ÎCCJ.
**Ne foloseam de acele mandate în măsura în care erau declasificate de către ÎCCJ.
*Credeți că ar trebui să se revină asupra acelei industrii de mandate de siguranță națională?
**Eu nu am elemente legate de industria mandatelor de siguranță națională. (…) E foarte greu de revenit la ce a fost anterior, având în vedere prevederile Curții.
*Credeți că decizia de rupere a Binomului a fost una greșită a CCR?
**Prin decizia 51 a fost declarată neconstituțională o sintagmă care vorbea de organe specializate ale statului. Cred că aia a fost o exprimare neinspirată a celor care au făcut Codul de Procedură Penală… A fost o prostie a legiuitorului, la acel moment.
*O prostie care a dus la protocoale, la implicarea SRI în dosarele penale…
**Până atunci interceptarea cine o făcea, nu tot SRI? A avut vreo altă structură din România centru de interceptări? Nu!
*E centrul de interceptări al SRI legal?
**Nu m-a interesat să studiez acest aspect.
*Pentru că beneficiați de aceste interceptări?
**Politicienii nu știau că SRI e structura pentru interceptări, au aflat în 2019? (…) S-a tot discutat că SRI a făcut acte de urmările penală în dosare, a fost un control care nu a identificat niciodată un înscris din care să rezulte că SRI ar fi făcut asta.
*Dar au fost echipe mixte DNA-SRI?
**Protocolul vorbea de acele echipe mixte, eu nu am participat în vreo echipă mixtă. Am lucrat cu SRI în dosarele mele.”
