PSD rămâne jupân în judeţ după aceste alegeri locale. Mai mult, şi-a consolidat poziţia în municipii şi oraşe. Practic, cu excepţia Costeştiului, câştigat de liberali, PSD are primari în Câmpulung, Curtea de Argeş, Mioveni, Topoloveni, Ştefăneşti şi Piteşti. Aşa se face că surprizele acestei campanii au fost generate de reprezentanţi ai social-democraţilor.
Piteştiul: un meci cu rezultat deschis până la ultimul vot
Piteştiul nu poate fi încadrat tocmai la o… surpriză electorală. În ciuda siguranţei multora că Tudor Pendiuc va ieşi lejer primar, am spus întotdeauna că dacă PSD îşi va dori cu adevărat să câştige, atunci vom avea un meci extrem de strâns, deschis la orice rezultat. Lucru care s-a şi întâmplat, dacă ţinem cont că, repartizând avansul de 324 de voturi, Ionică i-a luat faţa lui Pendiuc la numai patru voturi distanţă pe fiecare secţie de votare. Se încheie astfel o eră care a marcat municipiul reşedinţă de judeţ şi în bine, dar şi în rău. Dar chiar dacă Primăria Piteşti tot pe mâinile PSD rămâne, un al şaptelea mandat cu instituţia Tudor Pendiuc ar fi fost mult prea mult, dincolo de problemele sale cu justiţia care ar fi generat în continuare situaţii stânjenitoare. În altă ordine de idei, în ciuda antipatiei pe care şi-a atras-o în special în ultimul mandat, din cauza unei oarecare ruperi de realitate şi al unui cult al personalităţii care îl aducea, uşor-uşor, în zona de glorie a aroganţei lui Adrian Năstase, cred că ar trebui să-i mulţumim lui Tudor Pendiuc măcar pentru întreaga disponibilitate, pentru că, dincolo de bubele sale, a fost un primar 24 din 24 de ore. Iar asta nu este deloc puţin lucru.
În privinţa lui Cornel Ionică, acesta ar trebui să-şi facă rapid un up-date la un nou nivel de a face administraţie şi să-şi aleagă cu grijă echipa dacă vrea să iasă din zona de kitsch şi de treabă de mântuială. Cu alte cuvinte, să se înconjoare de profesionişti adevăraţi, nu de cârpaci de partid. Pentru că aici a suferit cel mai mult Piteştiul!
La Ştefăneşti, şcoala de partid a bătut un primar bun
O surpriză cu adevărat mare a fost generată la Ştefăneşti, acolo unde PSD a reuşit să detroneze un primar cu o prestaţie mulţumitoare, dar care nu a înţeles că faptele nu vorbesc de la sine dacă nu mai vorbeşti şi tu în numele lor şi că acea comoditate specific liberală poate dăuna grav mandatului. În locul lui Dorin Bărbuceanu, om… cu carte, a venit un primar racolat pe ultima sută de metri de social-democraţi, despre care se spune că nu ar avea nici Bacalaureatul, Dumitru Jenica. Prelucrată rapid la şcoala de partid a PSD, Jenica s-a mişcat cum numai o femeie drăcoasă şi determinată o poate face şi… iaca minunea se înfăptui! Aşa că, în ciuda faptului că persoana şi trecutul său sunt supuse controverselor, zic să lăsăm femeia să se apuce de treabă şi să judecăm mai apoi prestaţia sa. În definitiv, practica a demonstrat că unele aptitudini pur şi simplu nu ţin de un Bacalaureat, aşa cum nu sunt potenţate nici de un doctorat, plagiat sau pe bune.
Sfârşitul unui veac de ebrietate, la Bradu
În Bradu, foarte mulţi au subestimat electoratul, crezând că acesta a rămas captiv unui Florin Frătică. Nu ştim dacă acestuia i-a dăunat partidul în care s-a înscris. Sau dacă, pur şi simplu, oamenii nu au vrut să se mai complice cu un primar aflat într-o situaţie delicată din punct de vedere al problemelor cu justiţia. Sau dacă i-au convins, în mod real, capabilităţile candidatului PSD… Cert este că la Bradu, înepând din acest mandat, începe o nouă eră. Una care sperăm să se rupă de acel… medievalism specific lui Florin Frătică, rupt parcă din personajele suprarealiste ale lui Gabriel Garcia Marquez. Important este ca nou primar, Dănuţ Stroe, să nu confunde, aşa cum s-a întâmplat cu predecesorul său, primăria cu propria ogradă, şi s-o populeze cu personaje demne de toată… legenda.
Adrenalina, elementul surpriză de la Mioveni
Mioveniul s-a dovedit a fi extrem de interesant în această campanie datoită unei femei. Din acest punct de vedere, primarul Ion Georgescu ar trebui să-i mulţumească Argentinei Culcuş, cea care a adus puţină adrenalină. Că Georgescu va câştiga detaşat, era o chestiune dincolo de orice evidenţă. Miza, însă, a constituit-o… lupta orgoliilor. Pe de o parte aveam o femeie rănită în propriul amor, care se considera sedusă administrativ şi abandonată în plin apogeu, iar pe de altă partea aveam un bărbat care se considera trădat de către femeia căreia i-a înlesnit un statut socio-profesional şi financiar, la care multe muritoare aspiră, fără succes. Şi cum, în campanie, Argentina i-a apăsat butoanele sensibile, Ion Georgescu a tăcut, a muncit cu îndârjire, şi a preferat să… râdă la sfârşit. Astăzi, în difuzoare răsună hit-ul ,, Don't cry for me, Argentina”, dedicaţie a primarului pentru muza care l-a inspirat să muncească pe brânci toată campania. Ca atare, din acest meci, Argentina poate considera că a… înfrânt. Noi credem că s-a ales doar cu un orgoliu rănit. Altfel, dacă face o socoteală, va ajunge la concluzia că a ieşit pe plus. Chiar şi cu un loc în Consiliul Local, bonus, dacă ţinem cont că a obţinut un scor de 5%…
PAM, PAM!
La Curtea de Argeş, primarul Nini Diaconu plânge şi suspină ca o garofiţă. Unii spun că a pierdut pe mâna partidului. Alţii, că a pierdut pe barba sa şi că oamenii erau oricum nemulţumiţi. În corul jelaniei intră şi viceprimarul Cristi Mitrofan, care a pierdut şi el portofoliu, în calitate de candidat din partea PNL. A câştigat… al treilea: Constantin Panţurescu, dator partidului pe care nici DNA nu a reuşit să-l pună pe butuci.
