45 de milioane de euro, bani europeni, ar fi trebuit să transforme, în şapte ani, 300 de sate româneşti în magnet pentru turişti. Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, lansat în 2007, trebuia să aducă satele româneşti la un standard european. Planul prevedea, printre altele, ridicarea unor pensiuni şi agropensiuni care să creeze mii de locuri de muncă şi să atragă turiştii în mediul rural. Primăriile alese urmau să construiască centre de informare în zonele cu potenţial turistic, clădiri cochete de peste 200 de metri pătraţi. Turiştii ar fi aflat de aici informaţii despre trasee, pensiuni sau restaurante. Aceste centre ar fi trebuit să aibă doi angajaţi cu atestat de ghid turistic, bază de date, hărţi şi pliante. Fiecare primărie urma să primească, în cazul în care ar fi depus un proiect viabil, cel mult 200.000 de euro. În 2008-2009, 300 de primari reuşeau să obţină finanţarea. Astăzi, situația este una… ca la noi, la Românica: sutele de centre de informare turistică din toată ţara zac nefolosite încă de când au fost ridicate, acum 5 ani. Cele mai multe se află în zone pustii, sau unde nu există niciun obiectiv turistic de vizitat.
Strategie fără cap și în Argeș!
Situația din Argeș se încadrează în peisajul național. În multe cazuri, beneficiare ale acestor centre au fost firmele de construcții care au umflat banul. Sunt localități în care astfel de centre nu ar fi trebuit să existe dar, ca prin minune, au primit binecuvântare de la Consiliul Județean Argeș, care a garantat că ar face parte dintr-o strategie teoretică de dezvoltare și că localitatea ar avea potential turistic. Chiar dacă nu au funcţionat niciodată cu adevărat bună parte dintre ele, centrele au generat costuri de întreţinere mari. Acum că se încheie sau deja s-a încheiat perioada lor de monitorizare europeană, primarii caută să le găsească o destinaţie. Prea puțini au ales să păstreze aceste centre cu destinația inițială.
Valea Iașului – Centru transformat în sediu pentru taxe și impozite și birou pentru primar și viceprimar
SPAȚIU PUBLICITAR
În iulie 2014, la Valea Iașului începea construirea Centrului de Informare Turistică, în satul Mustățești, în imediata apropiere a firmei Dr. Oetker. Acest centru era gândit să ofere informații nu doar despre localitate, ci și despre întreaga zonă de nord a județului, ținând cont de apropierea de Barajul Vidraru. 115.000 de euro avea să coste ridicarea și amenajarea centrului, cea mai mare parte din sumă revenind societății Reparaţii Modernizări Retehnologizări Argeş, celebră pentru afacerile cu statul.
Astăzi, Centrul de Informare Turistică este, cumva, istorie. Primăria nu și-a mai permis să țină doi angajați într-o clădire, care să ofere relații turiștilor, în cazul în care ar fi oprit vreunul. Primarul spune că mai opreau, că erau și niște magazine prin zonă. Își cumpărau o Eugenie, o apă, o pungă cu pufuleți și intrau și în Centru să întrebe cum e drumul spre Vidraru. După cei cinci ani, edilul a decis că această clădire ar putea fi mult mai folositoare. Ca atare, de aproape un an și jumătate, într-una dintre camere funcționează un centru de taxe și impozite. În cealaltă cameră, el și viceprimarul își vor face birou, pentru a fi prezenți de două ori pe săptămână, dat fiind faptul că primăria se află la mare distanță de bună parte a comunității. A treia cameră va rămâne, probabil, dedicată pentru informarea turistică, dacă primarul nu își va face singur birou acolo. Oricum, nu va exista un angajat dedicat. Dacă se nimerește vreun turist, cineva tot îl luminează.
Dâmbovicioara, fruntașă pe ramură
Altfel stau lucrurile la Dâmbovicioara, o altă localitate cu potențial turistic din nordul județului. Primarul Dumitru Secăreanu și-a pus în cap să facă din localitatea sa una care să înflorească din punct de vedere turistic și… a reușit în bună parte. Faptul că a ridicat un Centru de Informare Turistică și că acesta s-a evidențiat prin activitatea sa a avut un rol decisiv în punctajul care a determinat acreditarea localității ca stațiune de interes național.
,,Nu a fost an în care fata care lucrează la centru să nu facă cel puțin șase programe de promovare turistică. A făcut trasee turistice, ecologizare, a promovat tradițiile locului, portul specific. De asemenea, a promovat cele 54 de pensiuni, turiștii pot afla în timp real care este gradul de ocupare. Sunt foarte mulțimit și voi menține acest Centru.” ne-a declarat primarul.
La Vedea, ca la… nebuni
Deși nu are niciun obiectiv turistic în afară de mănăstirea Sfânta Treime, autorităţile au construit la Vedea, cu 120.000 de euro, un centru de informare turistică, unul în care nu știm dacă a intrat altcineva în afară de angajați și primarul cu popa, la inaugurare. Edilul Nicolaie Dochinoiu recunoaște senin că nu l-a interesat din start acest gen de obiectiv. A vrut doar să-și ridice o clădire pe banii Coanei Europa, că dacă tot era super-ofertă… Dialogul purtat nu mai are nevoie de niciun comentariu!
,,*Reporter: Domnule primar, ne documentăm cu privire la Centrele de Informare Turistică și voiam să vă întreb ce s-a întâmplat cu cel din localitatea dumneavoastră?
**Adică?
*Adică… centrul mai există?
**Există și este grădiniță.
*Deci nu mai există, s-a transformat în grădiniță.
**Da.
*De ce ați făcut asta?
**Am făcut asta pentru că nu prea era locul lui.
*Nu prea aveați ce promova sau nu prea veneau turiști?
**Păi ce să vină turiști, la noi, cu două spitale de nebuni?
*Când l-ați făcut, nu aveați tot două spitale? La ce v-ați gândit atunci?
**Scopul inițial, că așa e și făcut cumva, cu două săli, a fost să avem două grupe de grădiniță. Dar el a fost Centru de Informare Turistică.
*Cu alte cuvinte, când ați aplicat pentru bani europeni ca să faceți acest centru, v-ați gândit de la început că, defapt, în el va fi grădiniță, dar luați banii Europei și peste cinci ani vă alegeați cu o clădire în care faceți ce vreți.
**Da, cam așa. Noi ne-am pregătit, am zis că dacă merge și e de folos, are roade, îl lăsăm să aducă bănuți. Dar nu a fost cazul. Dar de la început ne-am gândit la ce putem face dacă nu funcționează și de atunci am ajuns la concluzia că vom face o grădiniță. Acum, după termenul de cinci ani, l-am făcut grădiniță. Are tot ce-i trebuie: are centrală, are holuri, are de toate.
*Dar în toată această perioadă, angajații care au fost plătiți și-au dat silința să facă din Vedea o Meca a turismului argeșean?
**Angajații au stat la program.
*Să știți că și să stai e foarte greu!
**E, nu i-am lăsat degeaba acolo, i-am adus în primărie, le-am dat atribuții în plus. Unul dintre băieți l-am pus la contabilitate, pe altul l-am orientat la finanțe…”
Merișani – bani îngropați degeaba!
La Merișani, situația este și mai și! Dacă primarul din Vedea a fost băiat șmecher, a fentat ,,Ieuropa” și s-a ales cu o grădiniță, la Merișani, altă localitate în care duduie potențialul turistic, clădirea stă ca proasta. Goală pușcă! Cică a fost construită prost, peste mână. Nici de Centru Turistic n-a fost bună, dar nici de altceva, până la acest moment.
,,Nu s-a făcut absolut nimic. Am avut doi angajați plătiți cu salariul minim, au plecat. Nu pot să-i dau altă funcționalitate pentru că este peste mână pentru orice, este pe drumul național. Am vrut să-l dau pe la poliție, cu titulatură gratuită… mai vedem. Nu a fost niciodată de folos nimănui. S-a făcut pe vremea doamnei Udrea, am pus și noi, Consiliul Local, ceva bani, că așa era la vreme respectivă, și asta a fost. Cu timpul, om vedea dacă s-o mai amenaja ceva pe Transfăgărășan, încercăm să-i dăm o funcțiune, dar, deocamdată avem blocaj de personal, mai multe probleme. De patru ani nu mai lucrează nimeni acolo.” ne-a declarat primarul Ionescu Marius Luigi.
184.000 de euro au fost îngropați în acest centru: trei încăperi întinse pe 200 de metri pătraţi, pliante, calculatoare, instalaţie de climatizare, echipamente antiefracţie şi o hartă electronică ultramodernă. Toate sunt sub lacăt. „Nişte fotolii puse frumos, nişte măsuţe la fel, să poată să stea turistul să consume un suc, o cafea. I se prezintă în comuna Merişani, punctele noastre de atracţie. Uitaţi, acolo, printre copacii ăia se vede luciul de apă!” –grăia duios, acum ceva ani, viceprimarul Călin Ion. Azi, luciul de apă se vede și mai bine, căci copacii s-au mai rărit (nu singuri!). Turiști nu au venit mai deloc, iar singurul angajat a rezistat doi ani, mai mult la insistențele primarului, pe salariul minim pe economie care atunci însemna vreo 4,5 milioane de lei în mână.
Cineva tot a câştigat de pe urma centrului de informare turistică: firmele care au ridicat construcţia, au furnizat mobila şi au utilat centrul cu hărţi, pliante şi broşuri. Din 184.000 de euro, costul total, 134.000 de euro au intrat în conturile societăţii care a ridicat imobilul, NORDCO SA, deținută de Mircea Georgescu, fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Argeş în perioada 2000-2004.
Primarul Luigi Ionescu spune că centrul de informare turistică a mâncat banii degeaba și că cel responsabil pentru risipă este fostul primar, Mihail Dumitrescu.
Valea Danului caută chiriași
Risipă de fonduri europene este şi în comună Valea Danului. Autorităţile au cheltuit constant bani pentru întreţinerea centrului care a fost construit, practic, degeaba. De vreo doi ani, actualul primar se chinuie să-l închirieze cu vreo 200 de euro pe lună, așa cum a fost evaluat de către experți. ,,Sunt mai multe camere, destul de spațioase, care pot fi compartimentate. Merge acolo un cabinet medical, o grădiniță, un afterschool, dar nu reușim să-l concesionăm sau să-l închiriem, deși e poziționat la un kilometri de Curtea de Argeș.” ne-a declarat primarul Vasile Preda. Potrivit acestuia, decizia de ridicare a acestui centru a fost una proastă, lucru demonstrat și de faptul că adresabilitatea a tins, an de an, spre zero.
Cum stau lucrurile la… oraș? Despre asta vă vom povesti într-un număr viitor!