Cu Cristian Libertatu am purtat o discutie la putin timp dupa ce a fost eliberat. Va marturisesc sincer ca am amanat de nenumarate ori sa scot interviul de pe reportofon. Poate unde discutia a fost una destul de angoasanta. Omul tocmai iesise de dupa gratii, era debusolat, de cele mai multe ori incoerent in exprimare, ingrozit de faptul ca nu poate dormi mai mult de o ora pe noapte sau ca are nenumarate atacuri de panica. Mi-a vorbit in continuu despre relatia sa cu Dumnezeu, despre familie, despre ironia de a fi cel mai corupt functionar public din Arges fara a avea, insa, conturi, masini, case sau afaceri. Mi-a vorbit despre vechii sai prieteni, care pe toata perioada cat a stat in arest nu i-au fost alaturi nici macar cu o vorba buna – aluzie la liberalul Adrian Miutescu – sau despre atitudinea sefului Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului, Bogdan Pandelica, cel care si-ar fi intors armele impotriva sa desi, anterior arestarii, ii propusese o functie la nivel central.
Chiar daca discutia cu Libertatu a durat mai bine de doua ore, va marturisim sincer ca n-am putut sa-l credem pe cuvant atunci cand a declarat ca nu a luat spaga de la Penescu (nici nu ne-am indoit intru totul), insa ne-am bucura daca ar reusi sa demonstreze contrariul, in justitie, cel putin din cateva considerente. Unu: daca a luat spaga, atunci Libertatu a fost, cu siguranta, unul dintre cei mai putin corupti directori pe care i-a avut PNL. Traim intr-un sistem corupt pana in maduva oaselor, iar tentatia este extrem de mare, mai ales cand salariul unui director de institutie de control este de numai 20 de milioane de lei si chiar mai mic! In plus, sa faci inchisoare pentru niste spagi de cateva mii de euro cand in Romania zilelor noastre se iau cu sutele de mii iar marii corupti ne conduc bine-mersi destinele… e o chestie care nu are cum sa nu te afecteze. Doi: Cristian Libertatu a fost unul dintre cei mai buni directori pe care i-a avut PNL, prin prisma faptului ca a facut extrem de vizibila institutia pe care a condus-o si, cel mai important, a avut curajul sa dea in presa numele firmelor care incalcau legea, cu riscul unor procese in care a fost angrenata institutia. Trei: omul asta a imbatranit vreo zece ani in arest si, din nefericire pentru el, mai are si suficienta constiinta incat sa sufere la modul cel mai real. Va prezentam, in cele ce urmeaza, cateva pasaje din discutiile purtate… Niste marturisiri sincere, credem noi…
,,Am trait intotdeauna numai din salariu”
O intrebare pe care v-au pus-o multi pana acum: cum pledati, vinovat sau nevinovat?
Asa cum am mai spus, un om corupt este un om care are si bani. Nu am intalnit pana acum oameni corupti fara bani, fara case, fara afaceri, fara nimic, traind doar din leafa.
Poate ii aveti in vreun cont din Elvetia…
Hai sa fim seriosi… Verificarile astea se fac fara sa stii. Am trait intotdeauna numai din salariu si asta este un lucru care se poate demonstra oricand. Am mai fost director de trei ori, am fost un angajat tot timpul si de cate ori am avut functii de conducere eu zic ca mi-am facut treaba foarte bine. Atunci cand n-am putut sa o fac, mi-am dat eu demisia, si asta s-a intamplat la Curtea de Arges.
Va considerati o victima colaterala in cazul Penescu?
Nu pot sa spun eu asta, cel mult o poate spune avocatul meu, Radu Nistor, care se pricepe mai bine la partea juridica.
Nu vi se pare un pic ciudat ca imediat dupa finalizarea alegerilor europarlamentare subiectul a murit subit?
A fost un subiect foarte mult mediatizat, mai mult decat cel al permiselor. Am inteles de la sotie ca la Realitatea si Antena, cand eram dus la Curtea de Apel, totul era in direct… Poate ca lucrurile s-au linistit pentru voi, ca ziaristi, pentru mine nu. Insa vreau sa evit a discuta despre dosar. Am dat declaratii la DNA de cate ori mi s-a cerut, desi exista posibilitatea de a spune nimic pana nu se intra pe probleme de fond. Intotdeauna am fost deschis, chiar din prima seara a audierilor. Mi-am pastrat declaratiile pe toata perioada si mi le mentin in continuare. Sunt altii care nu au declarat nimic si au considerat ca este mai bine sa o faca la derularea pe fond a procesului.
Am inteles ca au fost si oameni din OPC care au spus unele lucruri care va incriminau…
Da, am vazut in prezentarea materialului cateva declaratii. Dar sunt relative, usor de combatut chiar pe inscrisurile depuse, dar nu vreau sa intru in detalii. Oamenii care au ceva de declarat, cand vor ajunge in fata judecatorului vor jura, totusi, pe Biblie…
Sa stiti ca multi nu au probleme in acest sens, mai ales ca in Biblie scrie ca este pacat sa juri cu mana pe Cartea Sfanta…
Nu stiu ce sa spun, din punctul meu de vedere toti suntem judecati de Dumnezeu si merg pe principiul ca pusi cu Biblia in fata, nu neaparat ca se razgandesc, dar isi vor revizui niste declaratii cat se poate de relative.
,,Am pierdut zece ani din viata in aceasta perioada”
Pentru ca tot spuneti ca sunteti un om cu frica lui Dumnezeu, aceasta incercare prin care ati trecut o considerati o palma din partea Celui de Sus? Aveti niste datorii de platit?
Eu am avut o relatie directa cu Dumnezeu, nu prin interpusi. In aceasta perioada, si eu si Lavinia, sotia mea, treceam prin niste chestiuni destul de dureroase: Lavinia are probleme cu piciorul, fata cea mica are diabetul acela insipid… Ne apropiasem foarte mult de un preot, care venea, ne facea slujbe, mai ales dupa ce au aparut problemele fetitei. Un preot cu un har extraordinar care, cu trei zile inainte de arest, i-a spus Laviniei ca o sa am probleme la serviciu. Lucrurile s-au adeverit. Preotul a venit la un moment dat si in arestul politiei. Eram la un pas de a ceda psihic, imi puneam atatea intrebari si nu gaseam niciun fel de raspuns. Acel om mi-a dat o putere extraordinara, m-a readus pe linia de plutire. Tot in acea perioada, Lavinia ii spunea preotului ca pe 10 august va fi ziua fetitei noastre, Laura, si se temea sa nu am din nou o cadere nervoasa. Numai ca preotul a venit in arest si mi-a spus ca voi fi eliberat inainte. Si asa a fost. Este pentru prima data de cand ma stiu cand simt o relatie cu Dumnezeu, printr-un interpus. Am ramas marcat de harul sau. Este un om care o sa-mi marcheze toata viata, pentru ca rar se intampla ca cineva sa prevesteasca atatea lucruri. Si nu o singura data, au fost vreo cinci sau sase astfel de prevestiri.
Am pierdut zece ani din viata in aceasta perioada. Cred ca ceea ce ma darama mai mult era faptul ca imi puneam multe intrebari la care nu gaseam raspunsurile… Am fost un om atipic pentru functia aia de director, inclusiv in relatia cu presa. Am fost foarte deschis in conditiile in care institutiile de control nu dadeau numele firmelor amendate. In ceea ce priveste PIC, am avut o relatie tensionata tot timpul cu Penescu, in timpul procesului se vor afla multe. O alta durere am avut-o atunci cand am intrat pe internet, dupa eliberare. Am vazut cat de repede se schimba opinia publica. Citeam comentariile la articole si apoi izbucneam in plans. Dupa ce lupti sa-ti faci o cariera politica si profesionala, sa nu fii patat, implicat, ajungi sa fii coruptul numarul unu al judetului, iar oamenii care te stiau drept corect sa-si schimbe radical opinia, sa se indoiasca de tine.
,,Am luat foarte multe sedative, cate 14 sau 15, si tot nu dormeam”
V-ati gandit la ce veti face pe viitor?
Nu stiu ce voi face. Am de rezolvat problemele cu Lavinia, care trebuie sa continuie investigatiile, la fel si cu fetita. La randul meu am probleme grave: atacuri de panica, insomnii, dureri de cap, izbucnesc in plans necontrolat… Am visat atat de mult clipa in care o voi vedea pe cea mica… Eu in fiecare seara sunt aici, cu Laura, trei-patru ore ne plimbam. Pentru mine asta este lucrul care ma incarca pozitiv.
Din pacate, nu am starea psihica sa ma gandesc inca la viitor. Vreau doar ca lucrurile sa o ia pe un fagas normal. Probabil voi merge la un psiholog, poate si la un psihiatru, caci au fost niste luni in care am luat foarte multe sedative, cate 14 sau 15, si tot nu dormeam. Am facut un exces si probabil ca lucrurile astea se resimt acum. Dorm in continuare o ora si ceva. Intr-adevar, familia trebuie intretinuta si va trebui sa ma gandesc si la lucrurile astea, pentru ca este orgoliul oricarui barbat, doar e capul familiei, acesta este spiritul romanesc.
Prietenii mi-au spus ca nu o sa-mi ridice nimeni o statuie daca stau pana tarziu la serviciu, m-au sfatuit sa-mi fac o afacere, dar nu mai aveam timp si pentru asta. Au fost comentarii, intr-un ziar, ca am transformat OPC in SRL. Eu zic ca l-am transformat intr-o institutie cu cea mai buna vizibilitate. Eu asa cred. Inteleg suspiciunile, dar traim intr-un oras in care mai devreme sau mai tarziu, in patru ani, anumite acte de coruptie ar fi iesit la suprafata. Stiti foarte bine ca nu am fost banuit niciodata, de nimic.
,,Au fost propuneri, anul trecut, sa fiu si prefectul Judetului Arges”
Cei de la partid v-au cerut vreodata bani?
Erau cotizatiile normale. E logic, partidul se autofinanteaza.
Dincolo de astea, cei care erau unsi directori de institutie trebuia sa asigure parandaratul, sa aduca firme pentru sponsorizare…
Cei care neaga ca lucrurile astea nu se discuta intr-un partid sunt ipocriti. Orice zona a afacerilor are niste simpatii. De stanga, de dreapta, de persoane. Sunt multi oameni de afaceri care agreaza oameni, si nu partide.
Sau care se ghideaza functie de interesul personal.
Da, sunt lucruri cunoscute si se discuta tot timpul, in toate partidele.
Se auzea, la un moment dat, ca Miutescu era suparat ca nu cotizati pe masura unei functii de director…
Imaginea buna pe care am avut-o, prin prisma activitatii din institutie, s-a rasfrant si asupra partidului. Am fost de doua ori propus pentru functia de secretar de stat. Au fost si propuneri, anul trecut, sa fiu si prefectul Judetului Arges. Nu am fost implicat in niciun scandal…
Daca tot spuneti ca sunteti nevinovat, nu v-au sarit nicio clipa dracii pe Cornel Penescu, pentru ca v-a agatat in toata povestea asta?
Vorbim de un om in inchisoare, nu vreau sa spun ceva de rau. Initial, reactiile mele au fost intr-un anume fel, dar nu vreau sa vorbesc despre asta. Nu am avut niciodata o relatie buna cu Penescu. M-am vazut de 3-4 ori cu el, de doua ori la un control, apoi la un meci de fotbal… Nu m-am inteles niciodata cu aceasta persoana, chiar am avut o relatie tensionata. Ce pot sa va spun, ca am declansat impreuna cu un secretar de stat un dosar penal care a avut o rezolutie in luna noiembrie 2008?! Bun, poate fi interpretat ca faceam presiuni, dar nu e cazul si vor aparea informatii in acest sens, la timpul oportun. Nu as dori nici dusmanilor mei sa treaca prin ce am trecut eu. Inteleg si prin ceea ce trec ei.
,,Pandelica vorbeste de mojicie cand, inainte de a se intampla evenimentul, imi propunea o functie la nivel central?”
Ce este cu povestea cu microfoanele pe care le-a-ati fi instalat la OPC?
Am vazut un comentariu al unui secretar de stat care vorbea de mojicie. Eu pot sa declar un singur lucru: ar fi bine sa se uite pe documentele si pe creditele aprobate in luna decembrie si am incheiat subiectul. Si sa-si intrebe directorul economic daca a aprobat asta si voi veni cu detalii la momentul oportun. Imi pare rau ca domnul Pandelica vorbeste de mojicie cand, inainte de a se intampla evenimentul, imi propunea o functie la nivel central? Dar asta e cu totul altceva. Sunt un pic rautacios pentru ca s-a dezvoltat foarte mult acest subiect si, culmea, tocmai cei care au scris despre el stiu mai bine cum au scris, aviz amatorilor celor doua articole. Si cum le-au scris si cine a venit la ei inainte de a da drumul!
Intotdeauna un jurnalist are surse, confidentiale sau nu, care vin la el sau la care se duc pentru a-si lua informatiile…
Niciun fel de problema… Dar stiam de articole cu patru zile inainte de a aparea in saptamanal si eram in arest atunci…
,,Am in continuare atacuri de panica si ma trezesc ca vine cineva si imi spune ca trebuie sa ma reintorc dupa gratii”
Ce s-a schimbat in relatiile cu cei din jur?
Eu mi-am schimbat total filosofia in ceea ce priveste viata, pentru ca atunci cand esti privat de libertate intelegi ca sunt lucruri mult mai importante. Stateam pana la sapte seara la serviciu, ca director. Cu ce m-am ales? Mi-am neglijat familia in conditiile in care chiar avea probleme de sanatate. Puteam sa ajung macar la ora cinci, cum fac altii, si atunci mi-am dat seama ca cel mai important lucru este familia, fata de care am gresit in ultimii doi ani de zile.
Pe de alta parte, este dureros pentru mine cand vad ca unii te considera in continuare corupt. Si atunci te gandesti: sunt patru ani din viata mea, in institutia respectiva, si cu ce m-am ales? Cu faptul ca sunt cel mai mare functionar public arestat in Arges? Daca o luam statistic, asta e situatia. Dupa patru ani de munca sunt functionarul public care a stat in arest din ’90 incoace. Ma tot gandeam pentru ce-am muncit, pentru ce mi-am sacrificat familia. Imi pun aceste intrebari in fiecare noapte. Cand imi spun unii prieteni, chiar si avocatii, ca am fost o… paguba colaterala, nu ma incanta si nu ma incalzeste cu nimic. Imi va fi foarte greu in urmatoarea perioada sa ma concentrez sa fac ceva, pentru ca, din punct de vedere psihic, nu sunt stabilizat si nu stiu ce-as putea sa fac. Inca mi se pare ireal tot ce mi s-a intamplat! Un om fara bani si fara afaceri e cel mai corupt din Arges, mi-e greu sa trec peste asta!
Am avut foarte multe deceptii. Atata timp cat am fost la IPJ, in arest, citeam niste reactii ale unor oameni politici cu care ma cunosteam de 12-13 ani. Am vazut niste comentarii pozitive despre un alt personaj, dar despre mine n-am vazut nimic. Si ma intrebam: omul acela cu cine a lucrat, zi de zi, 12-13 ani, cu mine sau cu celalalt? Pe cine cunostea, cu cine impartise atatea? Cu mine sau cu celalalt? A fost dureros sa ma tot intreb asta, caci de mine nu spunea nimic. Spunea despre celalalt ca ar trebuit judecat in libertate. Despre mine, insa, niciun cuvant. In arest, daca primeai chiar si un biletel cu ,,Fii puternic!”, te ajuta enorm. Am aflat, spre exemplu, ca un director de ziar a incercat sa ajunga la mine, de Paste. I s-a refuzat cererea, desi la altii s-a putut. A contat asa mult pentru mine intentia acelui om, incat a fost ca si cum ar fi venit.
Credeti ca ati putea trece peste o eventuala condamnare?
Nu stiu ce as putea sa raspund acum. Am in continuare atacuri de panica si ma trezesc ca vine cineva si imi spune ca trebuie sa ma reintorc dupa gratii. Am incredere, insa, in actul de justitie, dar nu vreau sa intru in chestiuni de dosar, mai ales ca astea sunt regulile impuse pentru eliberare.