Ziarul ,,România liberă” a început de ceva timp publicarea unui serial sugestiv denumit ,,Reţelele toxice ale României”, în care ia fiecare judeţ în parte şi face un fel de radiografie a încrengăturilor politice, economice şi relaţionale care conduc un judeţ într-o manieră nu tocmai ortodoxă. Ancheta nu este una foarte… documentată, pe de altă parte, ci un fel de ,,Google search” al presei locale, una care merge pe stereotipuri şi pe ceea ce jurnaliştii locali denumesc ,,învierea morţilor”. Astfel, aflăm de la cei de la RL că reţeua toxică a Argeşului este reprezentată la vârf de Constantin Nicolescu şi Tudor Pendiuc, cu toate că aceştia sunt, amândoi, la răcoare. Fără alte comentarii vă redăm, în citat, cum se vede de la centru (cu tot subiectivismul de rigoare, mai ales că vorbim despre România Liberă) ceea ce se întâmplă/ s-a întâmplat în Argeş.
RaduVasilică, despre Constantin Nicolescu:
,,Se simte la închisoare ca un om de 70 de ani care e în penitenciar pentru că a luat fonduri PHARE ca să ridice acoperișuri la oameni.”,,Fostul președinte al Consiliului Județean Argeș, Constantin Nicolescu, ispășește la Penitenciarul Colibași o sentință de șapte ani pentru accesarea ilegală a 900.000 de euro din fonduri PHARE, prin firme apropiate. Primarul Piteștiului, Tudor Pendiuc, este cercetat pentru luare de mită. Ambii sunt membri PSD, cei doi au împărțit influența în județ.
Din cercul de influență al lui Nicolescu face parte deputatul PSD Mircea Drăghici, care și-a câștigat ambele mandate de parlamentar (2008-2012 și 2012-2016) cu sprijinul șefului CJ Argeș. Numele său apare în dosarul lui Nicolescu, iar apropierea dintre cei doi reiese din rechizitoriul procurorilor, care îl acuză pe deputat de folosirea nelegală a banilor publici, prin contracte câștigate pe nedrept de firma sa, de la Nicolescu. Mircea Drăghici este considerat un apropiat al lui Victor Ponta. De altfel, pe blogul personal, Drăghici se recomandă drept “consilier onorific al primului ministru”.
Un alt deputat din cercul fostului președinte al CJ Argeș este și Simona Bucura-Oprescu, cea care a devenit în aprilie 2011 cel mai tânăr vicepreședinte al CJ Argeș și prima femeie care ocupa aceasta funcție. Bucura-Oprescu este soția prefectului de Argeș și a avut întotdeauna o relație bună cu fostul baron local, care a sprijinit-o în alegerile parlamentare.
Și mai apropiat de fostul baron local este însă un alt deputat PSD, Radu Vasilică. Acesta este soțul nepoatei lui Constantin Nicolescu și, înainte de a fi parlamentar, a fost consilier județean și președinte al Autorității Teritoriale de Ordine Publică de pe lângă CJ Argeș.
Contactat de „România liberă”, finul lui Nicolescu a spus că fostul șef al CJ Argeș nu i-a cerut niciodată să-l ajute în problemele sale penale: „Cine îl cunoaște, știe că n-a făcut așa niciodată. Cine îl cunoaște mai puțin, merge pe stereotipuri. Singurele presiuni, între ghilimele, au fost să rezolvăm problemele județului, niciodată pe penal.” Deputatul Vasilică l-a vizitat pe Nicolescu în închisoare și spune că acesta se simte „ca un om de 70 de ani care e în penitenciar pentru că a luat fonduri PHARE ca să ridice acoperișuri la oameni.”
Numele senatorului PSD Constantin Tămagă, aflat la al treilea mandat de parlamentar, apare alături de cel al lui Nicolescu într-o anchetă DNA mai veche. Mai exact, familia Nicolescu a fost acuzată că a obținut ilegal 20 de hectare de teren, cu ajutorul lui Tămagă, pe atunci prefect de Argeș.
Deputatul Cătălin Rădulescu este, pe de altă parte, din sfera de influență a primarului din Pitești, Tudor Pendiuc. Rădulescu a fost în lumina reflectoarelor justiției în aprilie 2014, când a fost trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni, inclusiv dare de mită. Mai exact, acesta a oferit unui funcționar suma de 50.000 de lei pentru a închide ochii la lucrări prost executate de firma sa. Rădulescu are aceiași avocați care l-au reprezentant pe primarul Pendiuc. De menționat și faptul că Rădulescu este unul dintre cei nouă deputați PSD care au depus proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală și a Codului Penal prin care instrumentele procurorilor ar fi fost reduse și arestarea și reținerea inculpaților ar fi fost îngreunată.”
