Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) îşi alege astăzi noua conducere şi prezintă raportul de activitate pe 2014. Şedinţa este condusă de preşedintele Klaus Iohannis.
Iohannis a declarat că Procurorul General al României ar trebui să fie membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, iar CSM-ul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul General să aibă drept de iniţiativă legislativă.
SPAȚIU PUBLICITAR
Iohannis le-a mai transmis magistraţilor să nu se lase intimidaţi şi pradă influenţelor politice sau ameninţărilor, pentru că nu există altă şansă a acestei ţări decât un stat de drept consolidat şi cu o justiţie independentă.
Candidaţii la funcţia de preşedinte al CSM sunt judecătorii Alexandru Şerban şi Marius Tudose Badea, în timp ce procurorul Bogdan Gabor s-a înscris pentru funcţia de vicepresedinte.
Conform legii, preşedintele şi vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia.
Judecătorul Alexandru Şerban (39 ani) este membru al CSM din 2011 şi magistrat din 1998. De-a lungul carierei sale, el a fost judecător la Judecătoria Piteşti, preşedinte al Judecătoriei Sinaia, magistrat la Tibunalele Prahova şi Covasna şi vicepreşedinte al Curţii de Apel Braşov.
Judecătorul Marius Tudose Badea (42 ani) este membru în consiliu tot din 2011. El a intrat în magistratură în 1995 şi a fost judecător la Judecătoria Slatina, Judecătoria Sectorului 4 şi Judecătoria Sectorului 3. În cadrul acestei ultime instanţe a ocupat funcţia de vicepreşedinte, între 1 octombrie 2000 – 1 noiembrie 2001, şi pe cea de preşedinte, din 1 noiembrie 2001 până în 6 ianuarie 2011.
Procurorul Bogdan Gabor (39 de ani) şi-a început cariera de magistrat în 1999 în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare. Între 2003 şi 2006 a deţinut funcţia de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureş, ulterior devenind prim-procuror adjunct al acestei instanţe. Din 2007 până în 2010, Gabor a fost procuror al DNA Cluj. Apoi, până în 2012, a fost procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, iar din ianuarie 2012 a devenit membru al CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii este condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte care nu pot face parte din aceeaşi secţie. Astfel, dacă unul dintre ei face parte din secţia pentru judecători, cel de-al doilea trebuie să fie procuror.
Nouă judecători şi cinci procurori sunt desemnaţi prin alegeri organizate de adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Acestora li se adaugă membrii de drept, respectiv ministrul Justiţiei, procurorul general al României şi preşedintele instanţei supreme, precum şi doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat.
O altă decizie importantă va fi numirea viitoarei preşedinte a secţiei penale de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Procedurile au fost declanşate de actuala conducere, până la termenul limită fiind depusă o singură candidatură. Pentru acest post cheie din sistemul de justiţie cadidează judecatoarea Mirela Sorina Popescu.
Daca va trece de CSM, judecătoarea ar urma să fie numită de preşedintele Klaus Iohannis la şefia secţiei penale a Înaltei Curţi. Şefa secţiei penale are, între altele, un rol important în formarea completelor de judecată. La Înalta Curte se judecă majoritatea dosarelor de mare corupţie cu politicieni.
Mirela Sorina Popescu aste absolventă a Facultăţii de Drept a Universtăţii Bucureşti în anul 1990, are o vechime de 20 de ani în magistratură dintre care 6 ani procuror şi 14 ani judecător. Activitatea ca judecător a desfăşurat-o în materie penală. Face parte din completele specializate privind soluţionarea cauzelor de corupţie. A susţinut doctoratul în anul 1997 cu tema reabilitarea în dreptul penal. A publicat articole şi este autorul unui curs universitar – Drept penal şi lector la Universitatea din Piteşti, la disciplina drept penal partea generală şi partea specială.
