A devenit aproape o obișnuință ca proiectele majore ale Argeșului, ba chiar și cele puțin mai modeste, să eșueze în mod lamentabil sau să fie tărăgănate de-a lungul multor ani, cu pierderi financiare consistente. Firmele italiene și-au adus și ele aportul la această stare de fapt, neseriozitatea lor sau, în cazul altora, complicitatea cu mafia italiană, ducând la anularea licitațiilor și la riscul pierderilor finanțărilor pe bani europeni. Consiliul Județean Argeș tocmai a anulat o licitație pentru reabilitarea Galeriei de Artă ,,Rudolf Schweitzer-Cumpăna” și intenționează să-i acționeze în judecată pe sicilienii care nu au respectat termenele contractului. De asemenea, licitația de la Cetatea Poienari s-a anulat de două ori, urmând să aibă loc o a treia licitație, după ce, aceiași italieni, ascunși în spatele altor firme, nu au respectat angajamentele luate. Legislația nu apără administrațiile locale și județene de unele practici neortodoxe și, în ciuda faptului că s-a cerut inclusiv sprijinul serviciilor de informații, lucrurile au rămas la fel. Ca atare, banii europeni se pot duce pe apa sâmbetei nu doar din cauza birocrației și a lipsei de profesionalism a administrației locale și județene, ci și din cauza afaceriștilor dubioși care participă și câștigă licitații.
Dacă și a treia oară va fi cu ghinion, adio bani europeni pentru Cetatea Poenari!
De 15 ori au crescut cheltuielile neeligibile ale Consiliului Județean Argeș cu Cetatea Poenari! Mai exact, de la 928.479,65 lei, în proiectul inițial, la 14.526.635,02 lei. Pe 14 martie 2018, când era semnat contractul de finanțare implementat cu fonduri europene, valoarea totală a proiectului era de 10.772.936,09 lei. Astăzi, suma a ajuns la 24.371.090,55 lei! De-a lungul timpului s-a mai scris cum s-a ajuns la această stare de fapt. Pe scurt, la prima licitație care a avut loc în septembrie 2018 s-a înscris o singură asociere, formată din patru firme, dintre care două cu sediul în Italia: Testa Building SRL, Dacia Building Structures, Research Consorzio Stabile Societa`consorțiile ARL şi Groma Societa `di Ingegneria. La un pas de semnarea contractelor, liderul asocierii câştigătoare, Testa Building, nu a mai depus, în original, garanţia de bună execuţie a lucrării şi a contractelor de asigurări. Mai mult, copia depusă făcea referire la o asigurare făcută la un broker din Anglia (nu din România, așa cum sunt uzanțele), ceea ce făcea imposibilă verificarea validității acesteia.
Rezervele administrației județene au fost validate după ce s-a descoperit faptul că italienii care au participat la licitații ar putea avea legături strânse cu mafia italiană. O parte din oamenii de afaceri experimentaseră arestul la domiciliu, iar alții câștigaseră proiecte anchetate de procurori sub suspiciunea că în spate s-ar afla Cosa Nostra.
La cea de a doua licitație s-a prezentat o altă firmă italiană: Apulia SRL. Deşi a fost singura care s-a înscris, în urma analizei documentaţiei tehnice depuse s-a constatat că aceasta este neconformă şi nu respectă cerinţele.
,,Consiliul Județean Argeș nu are pârghii să verifice aceste firme pentru că nu este nici Interpol, nici ANAF. O dată intrați pe SICAP și fiind din Comunitatea Europeană nu-i poți elimina din licitație, că sare toată Uniunea Europeană că îi dai firmele afară. Faptul că dăm un search pe Google nu înseamnă că putem refuza un aplicant la licitație. Am spus treaba asta la toată lumea, și eu, și președintele Dan Manu. Patru ani am tot spus să se verifice firmele înainte de a intra în SICAP pentru că, o dată intrate acolo, nu ai ce să le mai faci.” ne-a declarat Maria Dinu, fost administrator al județului, care a adăugat că inclusiv serviciile de informații au fost puse în temă în privința acestei practici.
Reabilitarea Cetății Poienari a fost scoasă din nou la licitație pentru proiectare și execuție, urmând ca pe 27 aprilie să se deschidă ofertele.
Licitația de la Galeria de Artă s-ar putea lăsa cu proces
Și în privința Galeriei de Artă ,,Rudolf Schweitzer-Cumpăna” lucrurile au stat, într-o oarecare măsură, la fel, și s-ar putea lăsa și cu o acțiune în instanță. Proiectul finanțat din fonduri europene, având o valoare de 12.623.000 lei, a fost câștigat în 2019 de un grup de firme cu originea în Sicilia: SC AMP Cantieri Italia SRL, Geo-Ambiente SRL și Interactive Design SRL. Însă, ca și în cazul Cetății Poenari, și de această dată a fost cu ghinion. La mijlocul lunii martie, administrația județeană s-a întâlnit cu Francesco Garufi, reprezentantul de proiect din partea asocierii de firme italiene, căruia i s-a cerut să demareze lucrările deja aflate în întârziere. Sub amenințarea rezilierii contractului, patronul italian a promis că pe 24-25 martie va demara lucrările. Pe 31 martie, Consiliul Județean Argeș a reziliat contractul, întrucât italienii au înțeles prin demararea lucrărilor montarea unui container în fața Galeriei de Artă. Conducerea CJ studiază acum posibilitatea să-i acționeze în judecată pe italienii care le periclitează proiectul din bani europeni.
,,Nu am făcut încă plângere penală. Studiem materialele pentru a vedea dacă se impune să facem o plângere penală. Juriștii ne vor spune dacă se întrunesc condițiile. Nouă ni se pare că la mijloc ar fi o șmecherie, dar trebuie să o putem susține și cu probe. 90% cred că avem întrunite elementele unei infracțiuni. (…) Italienii de la Cetatea Poienari și de la Galeria de Artă sunt aproape aceiași, au schimbat doar firmele. Noi am informat organele abilitate, dar mai departe nu știu ce fac, nu ne spun nouă. Dacă firmele vin cu experiență similară, îndeplinesc condițiile, ce le poți face? Poți face ceva doar când vezi că nu sunt oameni pe șantier.” ne-a declarat Marius Nicolaescu, vicepreședintele Consiliului Județean Argeș.
Potrivit acestuia, în cazul Galeriei de Artă urmează să aibă loc alte două licitații: una pentru asistență la proiectare pe timpul executării și una pentru execuție. La finele lui august sau începutul lui septembrie, noul constructor ar putea intra în pâine. ,,Nu cred că vom pierde niciun proiect, până la sfârșit. Suntem în minutul ‘80, timpul este dușmanul nostru. Eu cred că vor veni firme la licitație pentru că sunt proiecte interesante și cu mulți bani.” a adăugat Marius Nicolaescu.
De ce constructorii români nu se… aruncă în astfel de licitații? Pe de o parte pentru că, în unele cazuri, bugetele sunt considerate a fi mici și, pe de altă parte, pentru că pe zona aceasta de lucrări de artă și restaurare monumente istorice noi nu avem o tradiție prea mare, mai spune vicepreședintele CJ Argeș. În egală măsură, majoritatea constructorilor au preferat să nu se încurce cu lucrări de finețe, preferând zona de… asfalt tango și șanțuri pe bandă rulantă.
Restaurarea Muzeului Județean, la un pas de a intra pe mâna italienilor
Și pentru restaurarea Muzeului Județean Argeș au venit la licitație firme italiene, însă licitația a fost câștigată de o asociere de firme românești. Suma alocată pentru lucrări depășește 4 milioane euro. ,,La Muzeu a câștigat o asociere de firme românești, dar au participat și firme ale unor italieni, înființate la Registrul Comerțului din România, cu denumiri și administratori din Italia. Asociația câștigătoare are mai multe lucrări în zona de monumente. Acum ne aflăm la partea de proiectare. Proiectul a fost finalizat, ne mai trebuie niște avize.” ne-a declarat directorul Muzeului Județean, Cornel Popescu.
Bobi Marinescu: ,,Lucrările sunt subevaluate”
De ce constructorii români nu se înghesuie să acceseze lucrări pe care italienii le câștigă pe bandă rulantă? Am vrut să aflăm cum se văd lucrurile și prin prisma constructorilor autohtoni. Bobi Marinescu, managerul Star Trading Impex, susține că multe dintre proiecte sunt subfinanțate, iar italienii se înghesuie sperând să găsească subcontractori cărora, eventual, să le mai dea și o țeapă pe final de lucrare. Și la licitația de extindere a Spitalului Județean, pe care a câștigat-o, au dat târcoale italienii.
,,Proiectele scoase la licitație de către o unitate contractantă sunt proiecte pe niște studii de fezabilitate vechi, în care costurile de execuție sunt estimate foarte jos. Numai în ultimele trei luni costurile cu fierul sau cu cimentul au urcat cu 30-40%. Lucrările sunt subevaluate, nu ai cum să le execuți în condițiile în care ți se impune un buget. Vi se pare că în condițiile astea cei din Italia au executat vreo lucrare? Ar trebui schimbat sistemul de licitații, pentru că multe firme din Italia sunt firme fantomă care vin aici și își fac documente false pentru a participa la licitație. O dată câștigată licitația, aceștia le dau mai departe către subantreprenori români și ei își opresc un comision, că doar n-ați văzut vreun italian tencuind pe undeva, prin România! Când descoperă că nu găsesc absolut niciun antreprenor să le rămână și lor măcar un 10%, pun coada pe spinare. Practic, italienii îi dezbracă pe români, iar la sfârșit nu le plătesc nici ultimele două-trei facturi. Sunt golăneli pe care eu niciodată nu le-am practicat.” este explicația omului de afaceri Bobi Marinescu. Acesta consideră că legislația românească în materie este deficitară și că nici serviciile de informații nu pot fi blocate cu verificarea fiecărei hârtii, pentru a vedea dacă este măsluită.
