Forumul Judecătorilor a solicitat noii conduceri a CSM să renunțe la judecarea cererii de strămutare a procesului de la Curtea de Apel Pitești prin care s-a decis sesizarea Curții de Justiție a UE pe numirile la Secția Specială.
Termenul de judecare la Instanța Supremă a cererii de strămutare este pe 30 ianuarie.
Solicitarea a fost făcută de către fosta șefă a CSM, Lia Savonea, pe motiv că… instanțele care judecă aceste procese nu ar fi imparțiale, întrucât judecătorii de la Curtea de Apel Pitești au semnat petițiile împotriva modificărilor făcute de PSD-ALDE la legile justiției.
Acum, după alegerea noii conduceri a CSM, Forumul Judecătorilor și Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (MASP) solicită Consiliului să renunțe la aceste cereri de strămutare.
Asociațiile profesionale ale magistraților au cerut, de asemenea, sesizarea CJUE pe motiv că România nu respectă recomandarea MCV de a renunța la implementarea Secției de anchetă a magistraților.
Solicitarea integrală a Forumului Judecătorilor din România
CĂTRE CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Subscrisa Asociația Forumul Judecătorilor din România, asociație profesională a judecătorilor, solicită noului Președinte al CSM, doamna Nicoleta Țînț, și Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
SĂ RENUNȚE LA JUDECATA CERERII DE STRĂMUTARE
a dosarului nr. 1156/46/2018 al Curții de Apel Pitești, în care s-a dispus, prin încheierea din 7 februarie 2019, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, în cauza C-127/19, Asociația Forumul Judecătorilor din România și alții, cu următoarele întrebări preliminare: ”1. Mecanismul de cooperare si de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, trebuie considerat un act adoptat de o instituție a Uniunii Europene, în sensul articolului 267 TFUE, care poate fi supus interpretării Curții de Justiție a Uniunii Europene? 2. Conținutul, caracterul și întinderea temporală a Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, se circumscriu prevederilor Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de Romania la Luxemburg la 25 aprilie 2005? Cerințele formulate in rapoartele întocmite in cadrul acestui [m]ecanism au caracter obligatoriu pentru [s]tatul român? 3. Articolul 2 corelat și cu art. 4 al[in]. (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretate în sensul că în cadrul obligației [s]tatului [m]embru de a respecta principiile statului de drept se înscrie și necesitatea ca România să respecte cerințele impuse prin rapoartele din cadrul Mecanismului de [c]ooperare și verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei nr. 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006? 4. Art.2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, în special necesitatea respectării valorilor statului de drept, se opun unei legislații prin care este înființată și organizată Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin posibilitatea exercitării, în mod indirect, a unor presiuni asupra magistraților? 5. Principiul independenței judecătorilor, consacrat de articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE și de articolul 47 din Carta [d]repturilor [f]undamentale a Uniunii Europene, astfel cum a fost interpretat prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (Marea Cameră, hotărârea din 27 februarie 2018, Associação Sindical dos Juízes Portugueses, C-64/16, ECLI:EU:C:2018:117), se opune înființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, raportat la modalitatea de numire/revocare din funcție a procurorilor care fac parte din această Secție, modalitatea de exercitare a activității în cadrul ei, modul în care este stabilită competența în corelație cu numărul redus de posturi al acestei Secții?”
Obiectul litigiului privește cererea de anulare a Hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 910/19.09.2018, pentru aprobarea Regulamentului privind numirea și revocarea procurorilor cu funcții de conducere din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, și nr. 911/19.09.2018, pentru aprobarea Regulamentului privind numirea, continuarea activității și revocarea procurorilor cu funcții de execuție din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, emise în baza Legii nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Raportul Comisiei Europene în cadrul MCV, dat publicității la data de 13.11.2018, a impus României 8 noi recomandări, între care suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență subsecvente și revizuirea legilor justiției, ținând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum si de recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO. Astfel, s-a arătat că Avizul nr. 934 din 13 iulie 2018, CDL-PI(2018)007, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) a sugerat reconsiderarea înființării unei secții speciale pentru anchetarea magistraților (ca alternativă, s-a propus folosirea unor procurori specializați, simultan cu măsuri de salvgardare procedurale eficiente), fiind relevate aspectele care pot pune în pericol lupta împotriva corupției.
De asemenea, prin Raportul ad-hoc privind România (regula 34) adoptat de Grupul de state împotriva corupției (GRECO), la cea de-a 79-a reuniune plenară (Strasbourg, 19-23 martie 2018), s-a indicat faptul că secția pare ca „o anomalie în actuala structură instituțională, în special din cauza (i) faptului că nu au existat date sau evaluări specifice care să demonstreze existența unor probleme structurale în justiție care să justifice o astfel de inițiativă; (ii) din cauza modului în care este desemnată conducerea și a (iii) faptului că această secție nu ar avea la dispoziție anchetatori și instrumente de investigație adecvate, spre deosebire de alte organe de urmărire penală specializate. S-a mai susținut, citându-se mențiunile din raportul menționat al Comisiei Europene, că „înființarea, în temeiul legilor justiției modificate, a noii secții de anchetare a infracțiunilor comise de magistrați dă naștere unei îngrijorări deosebite în ceea ce privește lupta împotriva corupției, întrucât o nouă structură ar putea fi mai vulnerabilă în ceea ce privește independența decât a fost cazul până în prezent în ceea ce privește DNA, dat fiind că ar putea fi utilizată ca instrument suplimentar de intimidare a magistraților și de exercitare de presiuni asupra acestora. În plus, fiind un departament cu atribuții generale care acoperă toate categoriile de infracțiuni comise de magistrați, acestuia îi va lipsi, de asemenea, expertiza în ceea ce privește anchetarea infracțiunilor de corupție specifice, iar impactul ar fi amplificat dacă anchetarea tuturor persoanelor care au legătură cu un caz în care este implicat un magistrat nu ar mai intra în competența DNA.”
Cererea de strămutare formulată de președintele CSM din anul 2019, Lia Savonea, a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. 71/1/2019, nefiind soluționată până în prezent. Ca efect al strămutării, fostul președinte al CSM a solicitat desființarea cererii de trimitere preliminară la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
În cauză, petentul pârât Consiliul Superior al Magistraturii invocă, în esență, faptul că există îndoială cu privire la imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Pitești, deoarece judecătorul cauzei a susținut demersul cu privire la retragerea proiectului de modificare a ”legilor justiției”, inclusiv critici cu privire la necesitatea înființării în cadrul PICCJ a unei direcții specializate având competența exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru faptele săvârșite de judecători și procurori, demers semnat de aproximativ 4.000 de judecători și procurori români, iar alți judecători ai Curții de Apel Pitești (nenominalizați) au susținut diverse alte scrisori publice inițiate de Asociația Forumul Judecătorilor din România pentru apărarea independenței justiției și respectarea obligațiilor asumate de Statul român în cadrul Uniunii Europene și al Consiliului Europei.
Aceste aspecte nu pot reprezenta împrejurări ce ar determina aprecierea că instanţa de judecată nu va fi obiectivă, neputând fi invocată propria culpă, respectiv adoptarea unei anumite conduite, de care partea se prevalează în susţinerea cererii de strămutare.
Petentul, care face astfel de alegații, este autoritatea publică ce trebuie să fie, din punct de vedere constituțional, garantul independenței justiției. Consiliul Superior al Magistraturii însă pune la îndoială independența tuturor judecătorilor din cadrul unei instanțe, ignorând principiile care decurg din Recomandările Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni și reproșând întregului colectiv al unei instanțe, fără a proba de altfel în concret, că a susținut demersuri inițiate sau susținute de o asociație profesională în vederea apărării independenței sistemului judiciar. Nu se indică pentru fiecare judecător în parte din cadrul instanței în ce mod ar fi susținut activitatea Asociației Forumul Judecătorilor din România și cum fiecare acțiune – dacă ar fi fost indicată – ar fi afectat independența judecătorilor Curții de Apel Pitești. Singurul aspect concret se referă doar la judecătorul cauzei – în privința căruia CSM nu a depus cerere de recuzare – care ar fi semnatar al unui Memoriu care nici măcar nu a fost formulat în numele Asociației Forumul Judecătorilor din România, prin care se atrăgea atenția asupra tuturor efectelor pe care le pot produce modificările aduse ”legilor justiției”, în dezacord cu principiile statului de drept.
Astfel, în cursul lunii septembrie 2017, în urma deciziei Consiliului Superior al Magistraturii din 31 august 2017, s-a decis consultarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a celorlalte instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Şcolii Naţionale de Grefieri, a Inspecţiei Judiciare precum şi a asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, cu privire la Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, proiect transmis de Ministerul Justiţiei în vederea avizării.
Ca urmare a acestei consultări, toate instanțele judecătorești parchetele de pe lângă acestea au organizat adunări generale, în care a votat fiecare judecător și procuror, expunându-și punctul de vedere inclusiv cu privire la necesitatea înființării în cadrul PICCJ a unei direcții specializate având competența exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru faptele săvârșite de judecători și procurori. Memoriul semnat de aproximativ 4.000 de judecători și procurori ori scrisorile deschise pentru apărarea independenței justișiei, din acestă perspectivă, nu reprezintă mai mult decât o simplă formă de consultare publică a magistraților, similară celei dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii, ale cărei rezultate publice au fost făcute atât de Asociația Forumul Judecătorilor din România, cât și de Consiliul Superior al Magistraturii, care a avizat negativ proiectul. Președintele CSM de la acea dată, d-na judecător Mariana Ghena, afirma ferm, la 09.12.2017, într-un interviu acordat după ieșirea de la dezbaterile parlamentare, acest aviz negativ privind secția specială care îi va ancheta pe magistrați, considerând ”nu este necesară și nu are o justificare” (a se vedea interviul dat de președintele CSM canalului de televiziune Digi 24, disponibil la pagina web https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/csm-nu-suntem-de-acord-cu-sectia-speciala-care-ancheteaza-magistratii-841964 ).
De asemenea, în luna noiembrie 2019, adunările generale ale judecătorilor și procurorlor au solicitat desființarea acestei secții. în urma centralizării a 2984 de voturi de la instanțe și parchete de pe toate nivelurile de Asociația Forumul Judecătorilor din România, 78.86% dintre judecătorii care au votat (respectiv din 1050 de voturi numărate) s-au pronunțat pentru abrogarea totală a normelor juridice care reglementează activitatea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și revenirea la competențele partajate ale structurilor de parchet existente anterior modificărilor legislative prin care a fost creată; 11.71% dintre judecătorii care au votat au optat pentru menținerea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție; 9,43% dintre judecători au votat pentru amendarea (abrogarea parțială, modificarea sau completarea) normelor juridice care reglementează activitatea structurii menționate. De asemenea, 85.47% dintre voturile centralizate de la parchete (toate cele 1934 exprimate) sunt pentru abrogarea totală a normelor juridice care reglementează activitatea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție; 7.08% dintre procurori au votat pentru menținerea SIIJ, iar 7.45% dintre procurori au optat pentru amendarea (abrogarea parțială, modificarea sau completarea) normelor juridice care reglementează activitatea SIIJ. Cumulat, din 2984 magistrați (judecători și procurori) care au votat şi ale căror voturi au fost numărate, 83.14% s-au pronunțat pentru desființarea SIIJ, 8.71% pentru menținerea SIIJ, iar 8.14% pentru amendarea (abrogarea parțială, modificarea sau completarea) normelor juridice care reglementează activitatea structurii de parchet menționate.
Totodată, în ceea ce priveşte votul exprimat pe fiecare adunare generală, din 333 de adunări generale ale judecătorilor şi procurorilor contabilizate (106 instanţe şi 227 parchete), 283 (93 de instanţe, 190 de parchete) s-au pronunțat în unanimitate sau în majoritate pentru abrogarea totală a normelor juridice care reglementează activitatea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și revenirea la competențele partajate ale structurilor de parchet existente anterior modificărilor legislative prin care a fost creată; 27 de adunări generale (9 instanţe şi 18 parchete) au optat în majoritate pentru menținerea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție; 15 adunări generale (3 instanţe şi 12 parchete) au votat pentru amendarea (abrogarea parțială, modificarea sau completarea) normelor juridice care reglementează activitatea structurii menționate. 8 adunări generale (1 instanţă şi 7 parchete) au avut vot paritar. Ca procentaj, 84,98% din numărul adunărilor generale de la instanţe şi parchete au votat pentru abrogarea totală a normelor juridice care reglementează activitatea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și revenirea la competențele partajate ale structurilor de parchet existente anterior modificărilor legislative prin care a fost creată, în raport de 8,11% pentru menţinere, 4,50% pentru amendare şi 2,40% cu vot paritar.
În ceea ce privește independența și imparțialitatea judecătorilor, Avizul nr. 3 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei asupra principiilor şi regulilor privind imperativele profesionale aplicabile judecătorilor şi în mod deosebit a deontologiei, comportamentelor incompatibile şi imparţialităţii stabilește următoarele: ”27. Judecătorii nu trebuie să fie izolaţi de societatea în care trăiesc, de vreme ce sistemul juridic poate funcţiona bine doar dacă judecătorii păstrează contactul cu realitatea. Mai mult, în calitate de cetăţeni, judecătorii se bucură de drepturile şilibertăţile fundamentale protejate, mai ales, de Convenţia europeană a drepturilor omului (libertatea opiniei, libertatea religioasă etc.). Prin urmare, ei trebuie să rămână în general liberi să ia parte la activităţi extraprofesionale la alegere. 28. Cu toate acestea, asemenea activităţi pot pune în pericol imparţialitatea şi uneori chiar independenţa lor. Prin urmare, trebuie găsit un echilibru rezonabil între gradul în care judecătorii se pot implica în societate şi nevoia ca ei să fie şi să fie văzuţi ca independenţi şi imparţiali în îndeplinirea îndatoririlor lor. În ultimă instanţă, trebuie să se pună întrebarea dacă, în acel context social şi în ochii unui observator informat şi raţional, judecătorul s-a implicat într-o activitate care ar putea să-i compromită în mod obiectiv independenţa sau imparţialitatea. (…) 34. Cu toate acestea, judecătorilor ar trebui să li se permită să ia parte în anumite dezbateri privind politica juridică naţională. Ei trebuie să poată fi consultaţi şi să joace un rol activ în pregătirea legislaţiei care priveşte statutul lor şi, mai general, funcţionarea sistemului judiciar. Acest subiect ridică de asemenea problema dacă judecătorii ar trebui să poată intra în sindicate. Prin libertatea de expresie şi de opinie, judecătorii îşi pot exercita dreptul de a intra în sindicate (libertatea de asociere), deşi se pot impune restricţii privind dreptul la grevă. (…) 39. Carta europeană recunoaşte, de asemenea, dreptul judecătorilor de a intra în organizaţii profesionale şi dreptul la expresie (alin. 1.7) pentru a evita “rigiditatea excesivă“ care ar putea ridica bariere între societate şi judecători (alin. 4.3).”
Prin urmare, consultarea judecătorilor în procesul legislativ este un fapt firesc, întâlnit la nivel mondial, din această simplă împrejurare neputând fi extrasă ideea imparțialității magistratului, ca garanție a dreptului la un proces echitabil, ce trebuie să fie apreciată într-un dublu sens: subiectiv și obiectiv (spre exemplu, Azerbaidjan – http://www.hfhr.pl/wp-content/uploads/2016/09/Azerbaijan_judciary.pdf sau Bosnia și Herțegovina – http://www.mpr.gov.ba/aktuelnosti/propisi/18.4%20Precisceni%20tekst%20Pravila%20za%20konsultacije%20u%20izradi%20pravnih%20propisa%20-%20EJ.pdf).
O astfel de participare activă a unui judecător nu poate și nu trebuie să devină un motiv de bănuială legitimă în privința independenței și imparțialității magistratului. În situația contrară, s-ar pune la îndoială însăși capacitatea sistemului judiciar – din perspectiva atât judecătorului cât și a sistemului – de a judeca în mod independent litigiile, chiar atunci când acestea implică unele chestiuni de nelegalitate a hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii. Chiar în cazul în care s-ar admite că nu era necesară consultarea tuturor judecătorilor în procesul legislativ vizând legile justiției, acest lucru a fost solicitat de însuși petentul Consiliul Superior al Magistraturii, care nu își poate invoca nicicum propria conduită pentru a obține strămutarea unei cauze de pe rolul unei curți de apel.
De altfel, singurul scop urmărit de fostul președinte al CSM, Lia Savonea, a fost desființarea cererii de trimitere preliminară aflată pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene, așa cum a solicitat expres la termenul din 22.05.2019, fapt care dezonorează Consiliul Superior al Magistraturii, criticat constant în ultima perioadă de Comisia Europeană pentru nerespectarea recomandărilor formulate de entitățile internaționale relevante în vederea minimei funcționări a statului de drept în România.
Prin Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 16 decembrie 2008, Cartesio, C‑210/06, EU:C:2008:723, s-a statuat deja că și competența conferită de articolul 267 TFUE oricărei instanțe naționale de a efectua o trimitere preliminară la Curte nu poate fi repusă în discuție prin aplicarea unor norme de drept național care permit unei instanțe sesizate în apel să reformeze decizia prin care se dispune o trimitere preliminară la Curte, să desființeze această trimitere și să oblige instanța care a pronunțat decizia menționată să reia procedura de drept intern care a fost suspendată (punctele 95 și 98).
În aceste condiții, pentru a oferi un concret semnal opiniei publice și partenerilor europeni, în sensul abandonării unui drum total greșit, îndepărtat de reguli minimale ale democrației, vă solicităm să reevaluați demersul procesual și să renunțați la judecata cererii de strămutare.
Cu deosebită considerație,
Asociația Forumul Judecătorilor din România
judecător Dragoș Călin, co-președinte
judecător Lucia Zaharia, co-președinte
