Guvernul si-a asumat raspunderea si pe controversatele coduri. Premierul Boc a solicitat votul de incredere al parlamentarilor, precizand ca prin adoptarea acestora ,,se va putea realiza o justitie mai rapida si mai putin costisitoare”. Cat de binevenite sunt aceste coduri si de ce anume ar fi nevoie pentru o reala reforma in justitie, am discutat cu avocatul Theodor Nicolescu, fost secretar de stat in Ministerul Justitiei si unul dintre cei care a lucrat la respectivele coduri.
De ce toata aceasta graba cu adoptarea codurilor si cat de viabile vi se par acestea, tinand cont ca vor reprezenta pilonii actului de justitie pentru urmatoarele zeci de ani?
Opinia mea este ca aceste coduri nu sunt o cerinta esentiala a mecanismului de cooperare si verificare, ele sunt necesare in societate, dar reforma in justitie nu se face doar cu coduri. Sunt elemente utile, dar nici pe departe suficiente pentru schimbarea de care este nevoie. Nu am studiat codul penal si de procedura penala, deci nu voi intra foarte mult in detalii acolo. In ceea ce priveste codul ce procedura civila, chiar m-am ocupat de dezbaterea cu judecatorii si cu societatea civila, care au venit la intalnirile cu reprezentantii Ministerului Justitiei. Pot sa va spun ca acolo sunt niste solutii foarte bune, unele care sunt discutabile, iar altele care si mie mi s-au parut ciudate dar, ma rog, a fost o comisie care le-a stabilit si care si le-a insusit. Nu puteam veni fiecare sa schimbam solutiile dupa cum ne taie capul, au fost niste profesori foarte buni acolo, insa, cu siguranta, ar fi trebuit dezbatute mai mult pentru ca nu mi-as fi dorit sa avem un cod ca cel al Rodicai Stanoiu. Dupa cum stiti, am avut in 2004 un cod penal al Rodicai Stanoiu si care, daca ar fi intrat in vigoare, nu-si gasea acoperirea in codul de procedura penala care era modificat. Si atunci codul asta e tarait din an in an, prin ordonante de urgenta, pentru a se suspenda intrarea sa in vigoare. Si mai e o chestie care mie mi se pare foarte interesanta la codul civil: faptul ca, din punctul meu de vedere, munca la cod nu a fost terminata. Avem niste solutii, avem un cod complet, dar nu avem abrogarile exprese ale textelor de lege care ar crea o exceptie de la acest cod. Practic, trebuiau luate toate textele contrare codului si apoi abrogate. Si nici nu exista in cod o dispozitie clara de abrogare a tuturor dispozitiilor contrare, pentru ca arunci in aer, practic, toata justitia. O sa avem un talmes-balmes de practica!
Care sunt, in opinia dumneavoastra, aspectele cele mai discutabile in ceea ce priveste continutul acestor coduri?
Spre exemplu mie, ca avocat de comercial, nu-mi place deloc ideea de a introduce codul comercial in codul civil. Ar fi trebuit sa fie separate si i-am spus-o si ministrului Justitiei. Bine, nu-i neaparat rau sa incerci sa introduci cat mai mult intr-un cod, dar trebuie sa vezi pana unde poate merge aceasta strangere a tuturor textelor.
Spuneati ca aceste coduri nu sunt suficiente pentru reforma atat de necesara in justitie. Despre ce anume este imperios nevoie?
In primul rand trebuie transata situatia materiala a justitiei si nu vorbesc de salarizare. Avem si noi nevoie de dotari, de instante noi, de sali unde justitiabilul sa vina si sa se simta foarte bine. Intr-o sala unde un judecator are 100 de dosare si 50 de justitiabili care stau precum sardelele, ingramaditi, e o caldura de mori, nu cred ca se mai poate face un act de justitie serios. Si nu-i vorba doar de asta, dar parca nici nu se impune ca act de justitie. Una e sa fii intr-o sala civilizata, unde judecatorul se impune, se simte ca face dreptate si alta e sa fie ca la piata, aglomerat, cu papornita in mana si sa astepti ore in sir ca sa-ti vina randul.
Sa va dau un exemplu de la Tribunalul de la Praga: la ora 11.00 Tribunalul este gol, pentru ca la ora 9.00 incep sedintele, la 10.00 se termina si judecatorii isi vad de ale lor. Dar in acelasi timp, judecatorii au cinci-sase dosare, chestiuni de genul asta. Tocmai de aceea spuneam ca dincolo de a reforma justitia in profunzime, trebuie sa o reformam si ca imagine. Cand justitiabilul vine acolo trebuie sa aiba incredere, sa vada ca este tratat civilizat, frumos, elegant, nu ca este batjocorit, stand de la 9.00 dimineata pana la 16.00. Nu e o batjocorire imputabile cuiva, sistemul e de-o maniera incat permite lucrul asta.
Dar dincolo de acest probleme materiale si direct vizibile cetateanului, avem si alte lucruri: trebuie sa realizam si o responsabilizare a magistratului, pentru ca asta lipseste cu desavarsire. Magistratul, in momentul asta, nu raspunde pentru ceea ce face, ceea ce nu e in regula. Macar pentru hotararile cu rea-credinta, pentru situatiile in care se incalca in mod vadit jurisprudenta CEDO. Spre exemplu, in ceea ce priveste salarizarea magistratilor, Curtea Constitutionala a sesizat ca instantele judecatoresti si-au depasit atributiunile atunci cand au stabilit acele salarii pentru judecatori. Eu sunt curios ce va zice Curtea Constitutionala despre judecatorii care si-au depasit atributiile.
E absurd ca tu, judecator, sa-ti majorezi tie, judecatorul, salariul, doar pentru ca ai ciocanul in mana!
Bine, pe de alta parte si ei trebuie sa aiba acces la justitie, asta e. Dar in acelasi timp nici nu poti sa vii, si a apreciat corect Curtea Constitutionala, sa vii ca judecator sa constati ca o lege nu e aplicabila, sa iei o lege mai veche care este abrogata expres si s-o aplici pe aia. Deci avem nevoie si de responsabilitate, si de mijloace umane.