3,2K
Dupa ce guverne la rand si-au batut joc de uzina ARO, o initiativa particulara poate restitui istoriei memoria acest brand national de mare succes. Astfel, Emil Hagi, un om de afaceri local si membru al Clubului Retromobil Romania – sectia ARO M 461, intentioneaza ca prin eforturi proprii sa deschida o expozitie permanenta dedicata vechilor IMS-uri, ca un prim pas catre infiintarea unui muzeu al automobilelor construite la Campulung.
Emil Hagi este posesorul a 7 vechi M 461 si colectionar pasionat de orice artefact legat de marca ARO, de la piese de schimb si ornamente, la fotografii, documentatii tehnice, filme, etc. El, impreuna cu fiul sau, Alexandru, sunt de cinci ani promotorii unui parade a vechilor automobile romanesti de teren care se desfasoara de zilele Campulungului, dar si a altor actiuni care sa mentina vie imaginea acestei marci. Mai mult, cei doi cred ca ar trebui infiintat un muzeu ARO la Campulung, si sunt convinsi ca alaturi de ei vor veni si alti pasionati si cunoscatori ai trecutului fabulos al masinii romanesti care a cucerit lumea.
De remarcat este faptul ca Emil Hagi nu a lucrat niciodata la ARO si ca, deocamdata, este singur in acest nobil proiect. Autoritatile locale n-au intreprins nimic pentru a salva aceasta parte de istorie, iar oamenii de afaceri de astazi care s-au imbogatit pe seama uzinei par mai degraba interesati ca uitarea sa se aseze peste amintirea fostei Intreprinderi Mecanice Muscel. Pe vremea cand „investitorul strategic” John Perez incepuse demolarea uzinei, profesorul Stefan Trambaciu, directorul Muzeului Municipal Campulung, a atras atentia asupra valorii istorice si de patrimoniu a unor bunuri duse la topit ca fier vechi si a solicitat ca ele sa ramana in proprietatea comunitatii sau sa fie donate la Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida”, din Bucuresti. Solicitarea sa nu a avut insa nici un ecou, tot asa dupa cum fara nici un rezultat au ramas si demersurile unor jurnalisti care au dorit sa afle unde au ajuns primul automobil si prima motocicleta care au fost fabricate la Campulung, doua adevarate bijuterii de mare valoare istorica si financiara, care erau expuse candva in sala de primire a oaspetilor din pavilionul administrativ al fostei uzine ARO.