Cinematograful Sebastian Papaiani a fost închis, la decizia Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor RomâniaFilm (RADEF) . Vineri seara, piteștenii au ținut să marcheze această trecere în neființă și i-au aprins lumânări.
SPAȚIU PUBLICITAR
Încă un simbol al Piteștiului moare, victimă a prostiei și indiferenței oamenilor numiți în conducerea regiilor de, onor, statul român. Administratorul cinematografului, Constantin Curelea, care este și vicepreședinte al Sindicatului Liber RomâniaFilm, a fost prezent și el la căpătâiul mortului și ne-a făcut o scurtă povestire a acestui film fără happy end.
RomâniaFilm este un brand național de 65 de ani, care a fost lăsat de izbeliște după Revoluție, pentru că, se știe, Statul este un prost administrator.
După o rețetă arhicunoscută din anii 90 încoace, RADEF și-a programat cu minuțiozitate autodistrugerea. A avut în administrare un patrimoniu impresionant, cu clădiri, săli de spectacole în zone premium, vânate de rechinii imobiliari, care nu au ezitat să inventeze combinații și complicități cu oamenii regiei prin care să pună gheara pe aceste spații.
Până în 1990, această regie a statului deținea 600 de săli și avea 5.000 salariați. În anul 2002, RADEF avea în administrare 415 cinematografe. În anul 2006, RADEF avea în administrare 317 săli și grădini de spectacol cinematografic, proprietate privată a statului. Dintre acestea, 160 erau închiriate către diverse persoane juridice, 118 săli erau închise, iar 39 erau utilizate de către regie pentru difuzarea de film. În noiembrie 2007, RADEF administra 282 de cinematografe, din care 100 erau închiriate. Astăzi, RADEF mai are în administrare în jur de 160 de săli și, după închiderea Cinematografului Papaiani mai rămân 8 săli funcționale: Patria- Craiova, Sergiu Nicolaescu-Tg. Jiu, Arta-Sibiu, Dacia-Piatra Neamț, Patria- Deva, Florin Piersic-Cluj, Europa-București și o sală în Botoșani.
Pe scurt, pentru că povestea dezastrului e foarte complexă și poate fi obiectul unei serii de articole, spațiile RADEF au fost închiriate sau vândute, banii obținuți din vânzările, oricum subevaluate, nu au fost reinvestiți în sălile rămase, nu s-au achiziționat aparate de proiecție moderne și nu au fost aduse spre difuzare filme cu succes de piață. În aceste condiții, apariția multiplexurilor în mall-uri a fost lovitura fatală, pe care cruda economie de piață a dat-o cinematografelor mioritice.
Mai mulţi membri ai Consiliului de Administraţie (CA) al Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor RomâniaFilm (RADEF) au demisionat în luna octombrie. Printre ei și cineastul Tudor Giurgiu, care declara pentru News.ro, că “Regia este un organism în moarte clinică, sabotată din interior, de angajaţi, iar fără o abordare radicală nu se poate face nimic.”
Potrivit domnului Curelea, actuala conducere a RADEF este în mâna fostului prefect de Bacău – dl Mironescu, militar de carieră, fără pregătire sau competență profesională în cinematografie sau în alt domeniu cultural și dl Codrin Lungu. Aceștia au decis discreționar fără un acord al Consiliului de Administrație să închidă cinematografele Modern-Craiova, Republica-Iași, Dacia-Baia mare, Central-Brăila și Sebastian Papaiani-Pitești.
Pretextul invocat este că cheltuielile cu încălzirea spațiilor pe timpul iernii sunt prea mari. Domnul Curelea susține că cinematograful pe care îl administrează își acoperea toate cheltuielile și că, în mod paradoxal au fost lăsate să funcționeze cinematografe, cum sunt Victoria din Iași și Patria din Deva care nu dispun de centrală termică și căldură.
Potrivit domnului Curelea, conducerea RADEF s-a opus vehement oricărei propuneri de modernizare a Cinematografului Papaiani, chiar și atunci când au existat bani din vânzarea altor cinematografe din oraș, singura grijă a șefilor de la București fiind să-l convingă să se pensioneze mai repede. Cinematograful din Pitești are o acustică deosebită, remarcată de-a lungul vremii de artiști celebri.
În mod cât se poate de ciudat, aceste cinematografe se închid tocmai când în rețeaua RADEF a fost programat filmul “Cinema Mon Amour” în scenariul lui Tudor Giurgiu- fost membru al Consiliului de Administrație. Filmul reflectă situația dezastruasă a acestor cinematografe aflate sub gestionarea unor incompetenți fără minimă viziune și dramele celor care au iubit cinematograful și i s-au dedicat cu tot sufletul.
