Şeful SRI, George Maior, a recunoscut într-un interviu acordat directorului Evenimentului Zilei, Dan Andronic, că serviciul pe care îl conduce are agenţi acoperiţi în presă. ”În presă sunt ofiţeri acoperiţi ai SRI, ca şi în alte state democratice europene. Este o armă a oricărui serviciu secret.” a spus Maior.
Chestiunea în sine nu este niciun secret. Singura necunoscută este procentul. Nu ar fi de mirare ca agenţii sub acoperire să fie mai mulţi decât jurnaliştii fără… spatele acoperit.
Primul scandal legat de această temă s-a produs în 2006, după confirmarea faptului că în presă activează ofiţeri acoperiţi, declaraţie venită din partea purtătorului de cuvânt al SRI, Marius Bercaru. Comisia parlamentară de control a activităţii SRI a transmis SRI o adresă prin care cerea un punct de vedere legat de prezenţa agenţilor acoperiţi ca jurnalişti. Nu s-a întâmplat nimic. De atunci… tăcere până de curând, când jurnalistul Turcescu s-a… autodeconspirat.
Chestiunea cu ,,acoperiţii” din presă nu este o problemă nici pentru şeful statului, Klaus Iohannis. Într-un interviu acordat ziarului Adevărul în perioada de campanie, Iohannis a declarat: ,,Este normal ca serviciile de informaţii să aibă ofiţeri acoperiţi în presă şi în politică, face parte din activitatea serviciilor şi nu cred că este vreo problemă. Eu, personal, consider că în servicii avem profesionişti foarte buni, dar nu cred că trebuie noi să le spunem cum să îşi facă treaba”.
Ca neamţul Iohannis nu gândesc, însă, germanii. În 2006, presa germană era și ea zguduită de un scandal legat de agenți acoperiți. Wilhelm Dietl, jurnalist cu notorietate la acea vreme – scria pentru unele din cele mai prestigioase publicații germane – lucrase timp de 10 ani ca agent al serviciului german de informații externe BND. Dincolo de scandal însă, autoritățile germane și sindicatul jurnaliștilor au luat măsuri concrete pentru restabilirea încrederii în presă. În Germania, cazul Dietl a avut urmări concrete. BND a decis și a anunțat public că nu va mai folosi acoperirea de jurnaliști pentru agenții săi secreți. Iar sindicatul presei germane a introdus în Codul Presei o mențiune clară: meseria de jurnalist nu este compatibilă în niciun fel cu serviciile de informații.