Consiliul Judetean Arges si Muzeul Viticulturii si Pomiculturii – Golesti organizeaza joi, 3 martie a.c., orele 11.00, in salonul de iarna al conacului Golestilor, a III-a editie a simpozionului cu tema Obiceiuri traditionale din ciclul familial, zona Ardealului.
Satul romanesc este o sinteza etnografica a unor cutume sau ritualuri care s-au transmis de la o generatie la alta, unele dintre ele regasindu-se si astazi, in anumite zone, nealterate, in esenta lor primordiala, altele, insa, au cunoscut, inevitabil, influentele urbanului modern si postmodern. Manifestarea institutiei noastre are ca obiectiv surprinderea obiceiurilor sociale legate de momentele fundamentale ale existentei umane: nasterea, casatoria si inmormantarea in Transilvania, din prisma cercetarii si documentarii de teren.
Astfel, in unele zone din Ardeal, cand incepeau durerile nasterii, barbatul infigea doua topoare crucis in unul din stalpii casei, iar femeia punea langa pat o furca de tors, un topor si o maciuca, zicand: ,,De va fi fata,/ Sa iasa la furca,/ De va fi fecior,/ Sa iasa la topor…”
Numeroase sunt doinele si strigaturile din Ardeal despre sosirea momentului casatoriei. O astfel de chiuitura spune: ,,Florile de pe izvor/ Toate-mi striga sa ma-nsor/. C-ar fi prea mare pacat/ Sa raman neinsurat.”
Nunta transilvaneana era condusa de un chemator, staroste sau vornic. El anunta momentele nuntii, conducea jocul miresei si aduna darurile – cinstele. Dupa credinta si spusa romanilor, moartea totdeauna da de stire mai de-nainte, prin diferite semne. In tinuturile Transilvaniei, aparitia petelor negre pe maini (strelici), visarea de araturi, gropi, morminte proaspete sunt semne prevestitoare ale mortii. La trecerea in nefiinta se canta Cantecul Zorilor, ca o initiere a celui decedat in lumea de dincolo.
In cadrul simpozionului, elevi de la Colegiile nationale liceale Zinca Golescu si I.C.Bratianu din Pitesti vor sustine eseuri pe tematica mentionata si, prin dialog interactiv cu specialistii prezenti, vor deslusi originea unor vechi ritualuri transilvanene.
